Președintele Maia Sandu a solicitat sisteme de apărare aeriană de la partenerii occidentali. Ea a declarat despre aceasta pentru Reuters, la Forumul Economic Mondial de la Davos. Anterior, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a vorbit despre necesitatea creării unui sistem antiaeriană în republică, însă, a spus el, Moldova nu are în prezent bani pentru asta.
Președintele Maia Sandu a declarat agenției de presă Reuters că a solicitat sisteme de apărare aeriană de la aliați. „Am cerut sisteme de apărare aeriană. Înțelegem că Ucraina este o prioritate și ar trebui să le obțină, dar sperăm că și noi vom obține ceva”, citează Reuters pe șefa statului.
Maia Sandu a mai spus agenției britanice că Rusia încearcă să mobilizeze partidele pro-ruse și grupurile corupte din Moldova pentru a răsturna Guvernul, Parlamentul și Președintele. „Asta nu înseamnă că ea a renunțat, dar până acum am reușit să menținem stabilitatea”, scrie Reuters, citând-o pe șefa statului. Dar pentru a menține stabilitatea, a subliniat Sandu, țara va avea nevoie în 2023 de cel puțin 600 de milioane de euro din partea comunității internaționale ca sprijin bugetar pentru a proteja populația de inflație.
La sfârşitul anului trecut, autorităţile de la Chişinău au cerut partenerilor externi 1,1 miliarde de euro, pentru a „supravieţui în această iarnă”, după cum a spus ministrul de Externe, Nicu Popescu, într-un interviu acordat pentru France Presse. Dar donatorii internaționali la trei conferințe ale Platformei de Sprijin pentru Moldova au strâns doar aproximativ 600 de milioane de euro. Acum, ținând cont de declarația Maiei Sandu, autoritățile moldovene cer adăugător aceeași sumă. În ceea ce privește sistemele de apărare aeriană, în decembrie, când parlamentul adopta bugetul pentru anul 2023, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a spus că aproape jumătate din bugetul militar majorat cu 67%, sau 650 de milioane de lei, va fi cheltuită pentru achiziționarea unui sistem de apărare aeriană.
„Banii alocați în plus în 2023 vor fi dați pentru apărarea spațiului aerian al Republicii Moldova. Dar dacă alocăm azi banii pentru un sistem antiaerian, îl vom primi cel mai devreme într-un an şi jumătate”, a declarat atunci Nosatîi.
Prin urmare, nu este prea clar despre ce fel de sistem de apărare aeriană e vorba acum: cel pe care autoritățile moldovene intenţionează să-l cumpere cu peste jumătate de milion de lei, sau Maia Sandu le cere partenerilor occidentali să ofere suplimentar echipamente antiaeriene. După cum a afirmat mai devreme ministrul Apărării, pentru a proteja pe deplin spațiul aerian al țării sunt necesare miliarde de euro, pe care republica nu-i are, precum și de la 3 până la 7 ani pentru a construi un sistem complex de apărare aeriană.
Discuţiile despre intenția de a achiziționa sisteme de apărare aeriană au început în Chișinău în toamna anului trecut, după ce trei rachete de croazieră lansate de pe nave rusești din Marea Neagră asupra țintelor din Ucraina au încălcat spațiul aerian al Moldovei, iar pe teritoriul republicii au căzut fragmente dintr-o rachetă rusă doborâtă sau dintr-o rachetă a sistemului ucrainean de apărare aeriană.
Tot atunci în spațiul public al țării a început să fie discutat activ subiectul unei eventuale anulări a neutralității. Pe 27 decembrie, într-o emisiune a postului TV8, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a spus că Moldova nu poate menține neutralitatea prevăzută de Constituție pe fondul conflictului din Ucraina.
Anterior şi președintele Maia Sandu a pus la îndoială necesitatea ca Moldova să rămână neutră. „Țările neutre cheltuiesc foarte mult pentru apărare, pentru că în caz de amenințare vor trebui singure să se apere”, a spus șeful statului. Între timp, potrivit sondajelor de opinie, societatea are o părere total diferită. Conform unui studiu realizat de Institutul Republican Internațional (IRI) în noiembrie anul trecut, 59% din respondenți au spus că anume statutul neutru al Republicii Moldova îi poate garanta securitatea. În Chișinău aşa consideră 62% din cetățeni.
Potrivit unui sondaj din decembrie realizat de Intellect Group, 95,6% din cei intervievaţi au spus că pacea în țară trebuie menținută cu orice preț. (https://infogram.com/ru-totalizarearatingului-2022-1h984worlz35d6p?live pagina 12) Sondajele mai arată că după creșterea tarifelor și prețurilor, frica de război, mai ales teama că războiul din Ucraina s-ar putea răspândi la noi, este cea de-a doua frică a cetățenilor țării.