La șase luni de la adoptarea hotărârii de Guvern privind reforma învățământului superior, academicianul Mihai Cimpoi, președintele Asociației Naționale al Oamenilor de Creație din Moldova a adresat o scrisoare deschisă președintelui Maia Sandu. În nota sa, Cimpoi atenționează că mediul academic resimte efectele crizei survenite prin reforma învățământului, despre care spune că este nechibzuită și lasă în urmă sistemul național de cercetare distrus, școli științifice lichidate, cercetători amenințați cu eliberarea și maltratați. Astfel, academicianul îndeamnă șeful statului să analizeze necesitatea restabilirii sistemului de cercetare, iar autoritățile să-și schimbe atitudine față de cultură și știință. Președinția ne-a confirmat recepționarea adresării și spune că aceasta este în curs de examinare.
În adresarea sa către șeful statului, academicianul Mihai Cimpoi atrage atenția la crizele despre care spune că se adâncesc văzând cu ochii și lovesc în oameni și cultură. În primul rând, afirmă el este vorba de distrugerea sistemului național de cercetare, care a survenit prin reforma precipitată și nechibzuită a comasării Universităților și trecerea Institutelor Științifice academice la Universități. Astfel, Institutele în cauză au fost private de calitatea de persoană juridică și lichidate prin „absorbție” de Universități, au fost distruse școlile științifice și desconsiderate personalități științifice notorii, s-a produs o subminare a rolului de for științific superior al Academiei. Această reformă a urmat modelul Ceaușescu, asupra efectului păgubos al căruia a atras atenția Academia Română, dar și multe Academii și prestigioși oameni de știință din lume, mai spune academicianul.
Cimpoi a dat exemplul Institutului de Filologie Română „B.P. Hasdeu”, despre care spune că a supraviețuit în perioada comunistă, în ciuda multor reformări, dar care, odată ce a fost trecut la Universitatea de Stat, în urma reformei învățământului de anul trecut, s-a ales cu profesori de limba și literatura română eliberați.
„Ceea ce nu au reușit comuniștii iată că o fac „ai noștri” cu nepăsare și bună știință. Cercetătorii, printre care mă aflu și eu, sunt amenințați cu eliberarea, fiind maltratați cu ordine de tot felul și acțiuni de strămutare dintr-o clădire în alta. Ne lipsesc de spațiul necesar și pun în pericol, printre altele, existența Arhivei de Folclor și a celei de prețioase materiale eminescologice. Nu e greu de presupus că același destin îl vor avea toate Institutele academice” , spune Cimpoi.
Totuși, scriitorul nu crede că adresarea sa către șeful statului va avea vreun efect imediat asupra restabilirii sistemului de cercetare și schimbării atitudinii autorităților față de știință și cultură, despre care a spus că se află într-o stare dezastruoasă. La acest capitol s-a expus și fostul ministru al Educației, Corneliu Popovici.
CORNELIU POPOVICI, fost ministru al Educației: „Timp de jumătate de an, cu părere de rău, autoritățile nu au fost receptive la acele sugestii, la acele riscuri care au fost menționate de către marile personalități de cultură, de știință din Republica Moldova, dar și din străinătate, care au cerut ca așa numita reformă, dar în realitate – aventură din domeniul învățământului superior și cercetării să fie stopată. Au rămas fără răspuns aceste apeluri și mă tem că și acest apel al academicianului Cimpoi, de asemenea, va rămâne fără răspuns”.
Contactată pentru o reacție, Irina Gotișan, șefa Direcției Comunicare cu Mass-media a Președinției, ne-a confirmat că instituția prezidențială a recepționat scrisoarea deschisă adresată Maiei Sandu din partea mediului academic și ne-a spus că aceasta este în proces de examinare.
Amintim că împotriva reformei în învățământul superior s-au expus cadrele didactice, foști miniștri și primul președinte al țării
Mircea Snegur. Academia Română a anunțat că susține protestul Academiei de Științe din Moldova împotriva comasării institutelor de cercetare cu unele universități. Iar fostul ministru al Agriculturii, Viorel Gherciu, s-a opus fuzionării Universității Agrare cu cea Tehnică, lucru care a dus la revocarea s-a din funcție, așa cum a spus chiar el.
Ministrul Educației Anatolie Topală a explicat necesitatea reformei prin faptul că există un număr mic de studenți pentru un număr prea mare de universități, dar și prin necesitatea modernizării învățământului superior, ca să asigure studii de calitate și salarii decente profesorilor. În urma schimbărilor, din 16 instituții de învățământ superior de stat vor rămâne 11. Iar 23 de alte instituţii, de la cele de cercetare, la Biblioteca Academiei sau Grădina Botanică, vor fuziona cu universităţile de stat.
