„Apelul incident” introdus în codul de procedură civilă încalcă principiul stabilității juridice, principiul previzibilității juridice, principiul bunei credințe, principiul res judecata. Opinia aparține avocatului Roman Zadoinov. El spune că „aceste prevederi legislative sunt în contradicție cu principiul general al unui proces echitabil”, scrie unimedia.info
Codul de Procedură Civilă a RM prevede: Articolul 3621. Apelul incident
(1) În cadrul procesului în care se judecă apelul depus de apelant, intimatul este în drept, după expirarea termenului de apel, să depună apel în scris, inclusiv în formă electronică prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor. Apelul incident se depune nu mai târziu de data depunerii referinţei la cererea de apel.
(2) Dacă apelantul principal îşi retrage apelul sau dacă cererii de apel nu i se dă curs, sau cererea a fost restituită, sau există alte motive care exclud soluţionarea fondului, apelul incident prevăzut la alin. (1) nu produce efecte juridice.
[Art.3621 introdus prin LP17 din 05.04.18, MO142-148/04.05.18 art.277; în vigoare 01.06.18]
În viziunea sa, acest apel incident încalcă principiul stabilității juridice, principiul previzibilității juridice, principiul bunei credințe, principiul res judecata.
„Conform art. 20 din Constituția RM și art. 6 CEDO părțile unui litigiu civil au dreptul la o examinare rapidă și la o hotărâre echitabilă asupra litigiului său. Dacă instanța de judecată a pronunțat o hotârâre în acest litigiu, părțile au dreptul la res judecata sau să beneficieze de puterea lucrului judecat. Anume din aceste motive au fost introduse termenele de apel asupra unei hotărâri judecătorești. Dacă părțile unui litigiu nu au contestat hotărârea în instanța ierarhic superioara atunci ea devine definitivă și irevocabilă”, scrie avocatul.
Acesta adaugă faptul că problema apelului incident apare anume din această perspectivă.
„Dacă o parte a procesului civil nu a contestat hotărârea judecătorească în termen asta înseamnă că ea refuză de dreptul său de apel în mod benevol și hotărârea necontestată produce efecte juridice, adică devine executorie.
În cadrul apelului incident partea care nu a contestat hotărârea judecătorească în termen o poate face numai cu scopul de a pedepsi și a descuraja partea oponentă, care s-a folosit de drepturile sale procesuale cu bună credință și a contestat hotărârea în termen.
Conform prevederilor codului de procedură civilă instanța ierarhic superioară nu poate înrăutăți în apel situația persoanei care a contestat în termen hotărârea. Prin introducerea apelului incident instanța ierarhic superioară deja poate înrăutăți situația persoanei care a depus apelul cu bună credință. În așa fel prevederile apelului incident descurajează părțile în proces să se folosească de drepturile sale procesuale cu bună credință.
În afară de aceasta prevederile apelului incident pot fi folosite de persoana care acționează cu rea credință ca un mijloc de șantaj. Problema constă în aceea ca o hotărâre judecătorească poate conține mai multe elemente dispozitive cum spre exemplu decizia privind admiterea acțiunii privind desfacerea căsătoriei, dispoziția privind stabilirea domiciliului copilului minor, hotărârea privind stabilirea pensiei de întreținere, prevederile privind împărțirea averii etc.
Dacă oponentul care acționează cu rea credință nu a contestat în termen măcar una din aceste dispoziții ale instanței ele intră în vigoare și devin executorii. În caz dacă partea în proces care acționează cu bună credință ataca cu apel măcar o prevedere din hotărâre, spre exemplu cuantumul pensiei de întreținere, atunci partea care acționează cu rea credință poate prin apel incident să conteste în afara termenului de apel întreaga hotărâre.
Evident că aceste prevederi legislative sunt în contradicție cu principiul general al unui proces echitabil”, a conchis acesta.
