Bugetele mai multor instituţii de stat vor creşte considerabil în acest an. Potrivit proiectului Legii Bugetului pentru 2023, doar în conturile Cancelariei de Stat vor fi virați cu peste 300 de milioane de lei mai mult față de 2022. Și bugetul Parlamentului, dar și al Președinției este mai mare decât anul trecut. Legislativul se va alege cu 13 milioane mai mult, iar bugetul Președinției este în creștere cu 4,6 milioane lei. Alocările majorate sunt criticate de fostul premier, Ion Chicu, care le consideră disproporţionate.
Bugetul Cancelariei de Stat va fi în 2023 de peste 876 de milioane de lei, comparativ cu 540 de milioane cât a fost în anul trecut sau cu 336 de milioane mai mult. Banii sunt prevăzuți pentru întreținerea instituției, pentru reparații curente și câteva categorii de indemnizații. Mai mult, pentru salariile angajatilor vor fi alocate peste 42 de milioane de lei, iar pentru premii alte 175 de mii. De asemenea, pentru deplasările peste hotare se va cheltui peste un milion 200 de mii de lei. Fostul premier, Ion Chicu se arată nemulțumit de bugetul acestei instituției. Într-o postare pe Facebook, el susține că față de 2021, banii alocați Cancelariei de stat s-au dublat. Au ce ascunde, susține fostul premier.
ION CHICU, fost premier : „Avem o creștere substanțială și chiar nerușinată a bugetului Cancelariei de Stat până la 876 de milioane de lei. Cancelaria de Stat este o structură care deservește Guvernul și în 2021 bugetul acestei Cancelarii a fost 450 de milioane, în 2023 practic se dublează – 876 de milioane de lei. Este greu de spus cum se vor cheltui, dar de ce această instituție este preocuparea de bază a guvernării este ușor de înțeles. Au ce ascunde, fac referință la faptul că se alocă miliarde de lei Guvernului pentru fonduri de intervenției și fonduri de rezervă. Dacă până la sosirea acestei guvernări ”transparente”, fondul de rezervă a Guvernului era maximum 50 de milioane de lei, acuma este peste un miliard și acești bani, ulterior se alocă nu prin intermediul Parlamentului, dar prin decizii închise a Guvernului, a CSE fără ca să vadă oamenii. ”
Am solicitat un comentariu de la Cancelaria de Stat, dar deocamdată nu am primit un răspuns. Pe locul doi la capitolul creșterii bugetului este Parlamentul. În acest an, instituția va avea un buget de peste 184 de milioane de lei, mai mare cu circa 10 milioane față de 2022. Peste 100 de milioane sunt prevăzuți pentru salarii, iar peste 127 de milioane pentru cheltuieli de personal.
Totodată, bani sunt prevăzuți pentru prestații sociale, prime de sigurări obligatorii și altele. Cheltuielile s-au majorat și la Președinție. În 2023, instituția va beneficia de la bugetul de stat de 38,8 milioane de lei, în creștere cu circa 6,3 milioane de lei față de anul trecut. Potrivit lui Ion Chicu, comparativ cu 2021, bugetul instituției prezidențiale s-a majorat cu 40%.
ION CHICU, fost premier : „ Crește cu vre-o 40% față de ce era până la sosirea noului președinte, deși dumneaiei afirma că va înjumătăți bugetul dacă o votăm, dar se primește exact invers, față de 27 de milioane cât erau până în 2021 este o creșete cu 40%.”
Am încercat să obținem o reacție de la Președinție, dar responsabilii de acolo ne-au scris într-un mesaj că nu comentează declarațiile lui Ion Chicu. Am întrebat pentru ce este prevăvut bugetul instituției pentru acest an, dar nu am primit un răspuns. Anterior, Maia Sandu îl critica pe fostul șef de stat Igor Dodon, pentru majorarea bugetului Preşedinţiei, iar după ce a câștigat mandatul de președinte, a declarat că va reduce cheltuielile pentru această instituției.
MAIA SANDU, președintele țării : „ Într-o țară, unde majoritatea oamenilor trăiesc sărac, un președinte responsabil nu se lăfăie în lux. Voi veni cu o propunere de reducere a cheltuielilor Președinției.”
Și în cazul celor mai multe ministere, sumele alocate din bugetul de stat în 2023 vor fi mai mari față de anul trecut. ”Primul în top este Ministerul Apărării. Instituția va beneficia în acest an de aproape un miliard 700 de mii de lei, în creștere cu peste 795 milioane. Pe locul doi este Ministerul Afacerilor Interne care va avea un buget de 4,3 miliarde de lei sau cu 542 de milioane mai mult. Pe contul Ministerului Educației și Cercetării vor ajunge peste trei miliarde de lei, iar Ministerulului Finanțelor – 1,62 de miliarde de lei, mai mare cu 115 milioane de lei;
Finanțelor vor fi virați peste un miliard 600 de mii de lei, iar pe cel al Ministerului Justiției peste un miliard de lei.”
Noul an a venit cu majorări și pentru salariile miniștrilor. Aceștia vor avea lefurile mai mari cu 8000 lei. Astfel, de la 1 ianuarie, un ministru va primi 27.790 de lei salariu brut. Premierul Natalia Gavrilița a declarat că miniștrii, care au responsabilitate enormă asupra unor sectoare trebuie să primească un salariu decent. Și salariile bugetarilor s-au majorat însă mai modest – doar cu 1300 lei. Iar pensionarii vor primi doar o jumătate din indexarea prevăzură în legislația națională. În luna aprilie 2023 pensiile nu vor fi indexate cu valoarea inflației de la sfârșitul anului 2022, așa cum prevede legea, ci doar cu cel puțin 14%.
ION CHICU, fost premier : „ Avem o disproporție în finanțare, în împărțirea banilor publici, lucru care este diametral opus de ceea ce a promis PAS și doamna Sandu în campania electorală.Angajații din sectorul bugetar vor avea doar o creșete simbolică, iar pensionarilor, indexarea la 1 aprilie va fi pentru prima dată în istoria țării mai mică decât inflația pentru anul precedent.”
Recent, în cadrul unei emisiuni de la postul public de televiziune, președintele Maia Sandu a explicat de ce nu cresc pensiile și nu se majorează cheltuielile în unele domenii.
MAIA SANDU, președintele țării . „ Atunci când merg în sate și orașe și mă întâlnesc cu oamenii mă întreabă de ce nu creștem pensiile sau de ce nu creșteți cheltuielile aici, dincolo… Și eu le spun pentru că bugetul țării este ca o plăcintă, dacă plăcinta este mică nu contează cât de corect o împarți pentru toți, pentru educație, pentru sănătate, pentru pensii, pentru drumuri, pentru proiectele de dezvoltare a comunității. Dacă plăcinta este mică, oricum nu o să ne ajungă. Când o să fie plăcinta mai mare, atunci o să putem împărți și o să simtă fiecare mai mult.
În anul 2023, veniturile bugetului de stat vor constitui 64,9 miliarde de lei, cu 9,3% mai mult decât venitul precizat în anul curent, iar cheltuielile vor fi de 83,2 miliarde de lei, mai mari cu 12,5%. Deficitul bugetului de stat de 18,3 miliarde de lei va fi acoperit din surse interne și externe. Deputații Partidului ”ȘOR” au criticat documentul precizând că nu prevede salarii, pensii și ajutoare mai mari din partea statului. Nemulțumiri similare a avut și fracțiunea socialiștilor și comuniștilor.