Deputaţii Partidului „ȘOR” contestă prelungirea stării de urgență, pentru încă 60 de zile. O sesizare în acest sens a fost depusă astăzi la Curtea Constituțională. Autorii documentului atrag atenția magistraților asupra faptului că starea de urgență a fost prelungită nejustificat, cu încălcarea mai multor articole din Constituție și a altor legi. Am cerut un comentariu de la reprezentanții fracțiunii Partidului „Acțiune și Solidaritate”, dar aceștia nu au răspuns la apelurile și mesajele noastre.
În sesizarea depusă la Curtea Constituțională, fracțiunea parlamentară a Partidului „ȘOR” spune că Guvernul și Parlamentul nu au argumentat necesitatea prelungirii stării de urgență, pentru încă 60 de zile, și a competențelor speciale pentru Comisia pentru Situații Excepționale, atât timp cât toate instituțiile statului sunt funcționale și au competențe să soluționeze orice criză, fără a limita drepturile omului. Mai mult, se spune în document, „contrar măsurilor necesare depășirii stării de urgență legate de criza energetică și fluxul migrațional, Parlamentul a delegat CSE competențe de a îngrădi drepturi fundamentale precum dreptul la întruniri, la libera exprimare, la proprietate, la libera circulație etc., care nu au nimic în comun cu starea de urgență. Cu regret, constatăm că CSE deja acționează direct în această privință adoptând acte ilegale, prin care sunt afectate grav drepturile fundamentale ale omului. Printre acestea se numără și dispoziția din 16 decembrie prin care CSE, cu admiterea derogărilor la Codul serviciilor media audiovizuale și fără niciun motiv temeinic, a suspendat licențele de emisie a șase posturi de televiziune, cu executare imediată”, susțin autorii sesizării.
Mai mult, menționează aceştia, Comisia pentru Situații Excepționale a adoptat decizii controversate, care, potrivit partidului „ŞOR”, nu au nicio legătură cu starea de urgență, printre care: imixtiune nejustificată și anticoncurențială în activități economice, limitarea dreptului la libertatea întrunirilor, modificarea legii bugetului și politicilor vamale/fiscale, aplicarea de sancțiuni asupra cetățenilor fără vreo decizie definitivă a instanței de judecată şi multe altele. De facto, afirmă autorii sesizării, CSE şi-a asumat competențele tuturor puterilor: celei executive, legislative și judecătorești. Dar Republica Moldova are un Guvern și un Parlament care au competențe depline și care pot lua orice decizie
necesară în vederea depășirii oricăror crize. Mai ales că, de aproximativ un an, de când a fost declarată starea de urgență, circumstanțele care au generat instituirea acesteia nu s-au schimbat, se menţionează în document.
Ne-am adresat la purtătorul de cuvânt al fracțiunii PAS, Adriana Vlas, pentru un comentariu, dar ea nu a răspuns la apelurile și mesajele noastre. Pe 1 decembrie, Parlamentul a prelungit starea de urgență în țară cu încă 60 de zile, până la 6 februarie 2023. Așa cum a spus atunci premierul Natalia Gavrilița, adresându-se deputaților, din cauza crizei energetice și a ostilităților din Ucraina, Moldova este încă prea vulnerabilă, iar Guvernul are nevoie de instrumente pentru a acționa rapid în situații de criză.
„Țara noastră se află într-o situație fără precedent, instituțiile încă au nevoie de instrumente rapide într-un moment în care siguranța și viața oamenilor sunt în pericol”, a subliniat șeful cabinetului de miniştri.
Starea de urgență este în vigoare în Republica Moldova din 24 februarie 2022.
