Congresul Autorităților Publice Locale a adresat o scrisoare către Președintele Statului, Președintele Parlementului și Prim-ministrului, unde atenționează despre necesitatea identificării resurselor financiare și compensării creșterilor salariale din cadrul Administrațiilor Publice Locale. Anunțul a fost făcut de primarul capitalei, Ion Ceban, scrie unimedia.info
„Congresul Autorităților Publice Locale a adresat o scrisoare către Președintele Statului, Președintele Parlementului și Prim-ministrului, unde atenționează despre necesitatea identificării resurselor financiare și compensării creșterilor salariale din cadrul Administrațiilor Publice Locale.
Decizia halucinantă a Guvernului de a crește salariile în sectorul bugetar cu 1300 de lei, fără acoperire din bugetul de stat și punerea acestor cheltuieli pe spatele primăriilor este o aberație.
Primăriile nu au astfel de sume pentru a oferi majorări de salarii din bugetele locale, în contextul în care plata pentru întrețineri și facturi a crescut enorm.
Au luat o decizie politică, populistă, ca și în cazul lemnelor care așa și nu au ajuns la oameni. Cadrul constituțional și legal din Republica Moldova de zeci de ani prevede că bugetele locale sunt separate de cel de stat, că veniturile locale trebuie să fie proporționale cu competențele APL, că orice decizie a guvernului/centrului care implică cheltuieli pentru bugetele locale trebuie să fie acoperită financiar etc. Este evident că angajații din APL, de rând cu cei din cadrul administrației centrale, au nevoie de creștere salarială urgentă, reală și esențială a remunerației, deoarece, situația a ajuns la limitele care pun în pericol funcționarea întregului sistem de administrație.
Însă, în cazul în care Guvernul deține întreaga competență în creșterea salarială pentru întregul sistem bugetar, atunci, conform legii, tot Guvernul este obligat să-și asume asigurarea cu resurse și acoperirea acestor decizii luate.
În caz contrar, este un abuz și este afectată activitatea APL, care sunt puse în situații dificile de a identifica surse și reduce programe de dezvoltare locală. Mai ales, daca ținem cont de creșterea enormă în ultima perioada de timp a cheltuielilor de întreținere a instituțiilor publice din subordine și pentru care bugetul de stat nu prevede acoperire/compensare, ele fiind lăsate tot pe umerii APL. În cadrul ședinței Comisiei Paritare din 20.12.2022, această chestiune a fost ridicată de către reprezentanții CALM.
Drept răspuns, conducerea guvernului a adus drept argumente că politica fiscală pentru 2023 prevede scoaterea plafoanelor maximale la impozitul pe imobil și pe funciar, precum și destinația generală a transferurilor pentru drumuri. S-a constatat că această abordare, în acest moment, nu reprezintă cea mai bună soluție, nu acoperă necesarul de finanțare a cheltuielilor impuse și nu înlătură contradicțiile fundamentale constituționale ale autonomiei locale. Majoritatea bugetelor locale fiind puse într-o situație dificilă în vederea identificării resurselor, fără a fi afectate alte activități planificate.
De asemenea, atragem atenția asupra situației distincte și destul de grave ce se atestă în cazul municipiilor Bălți și Chișinău, care sunt unități administrativ-teritoriale cu statut special și care îmbină în același timp, calitatea de APL 1, cât și de APL 2. Aceste două municipii, în condițiile creșterii respective salariale, sunt puse într-o situație extrem de dificilă de a identifica cumulativ, circa 200 milioane lei (158 mil. mun. Chișinău și aproximativ 40 milioane mun. Bălți).
Însă, spre deosebire de restul APL de nivelul I, acestor entități administrativ-teritoriale cu statut special, în condițiile lipsei de compensație a cheltuielilor respective, nu li se oferă nici posibilitatea de a beneficia de transferuri cu destinație generală în cazul resursele destinate reparației drumurilor, ceea ce ridică mari semne de întrebare și lipsesc aceste comunități locale de soluții viabile.
În acest context, CALM solicită, examinarea de urgență a acestei situații înaintea adoptării în varianta finala a bugetului de stat și identificarea resurselor necesare pentru acoperirea acestor creșteri salariale, din contul bugetului de stat, cel puțin pentru anul 2023.
De asemenea, ținând cont de statutul special al mun. Chișinău și Bălți, solicităm aplicarea abordării similare cu cel al APL de nivelul I în privința înlocuirii transferurilor cu destinație specială (TDS) cu transferuri cu destinație generală (TDG), pentru investiții capitale (reparația drumurilor)”, a menționat Ion Ceban.
Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2023 a fost aprobat, în cadrul ședinței plenare a Parlamentului, în cea de-a doua lectură.
