În primăvara anului 2023, autoritățile statului intenționează să elimine din legislație și actele oficiale ale Republicii Moldova, sintagma „limba moldovenească” sau „limba de stat”, cu înlocuirea acesteia – limba română, fără modificarea Constituției. Declarația aparține președintelui Parlamentului, Igor Grosu, care a precizat că, juriștii susțin că acest lucru e posibil de a modifica legislația conexă, fără „a umbla la Constituție, ca bază fiind decizia Curții Constituționale, privind avizul favorabil de modificare a articolului 13”, scrie realitatea.md.
Președintele Parlamentului a declarat că s-a optat pentru primăvara anului 2023, deoarece „atunci când faci un lucru cu o încărcătură istorică sau emoțională și evenimentul trebuie să fie pe măsură”.
„Și da, și nu, vorba ceea, cu tot respectul față de juriști. Știți cum, câți juriști, atâtea opinii. Că este nevoie de aceste 68 sau 67 de voturi, e o opinie. Sunt alții care opinează că e nevoie de această majoritate constituțională. Alții spun că, da, putem interveni, dacă nu în Constituție, atunci în legislația conexă, în legile în care este menționată sintagma. Iată aici noi putem interveni și acesta ar fi un lucru mai sigur pe care-l putem face”, a spus, Igor Grosu, la postul public de televiziune Moldova 1.
Precizăm că, experții în dreptul constituțional al Republicii Moldova susțin că nu ar fi nevoie de o majoritate constituțională în Parlament, ceea ce reprezintă 67 de voturi, pentru a schimba sintagma „limba moldovenească” din articolul 13 al Constituției. Din punctul de vedere al lui Igor Grosu este vorba doar despre „o părere”, însă el consideră că sunt șanse ca propunerea să fie încununată de succes iar aceste „greșeli istorice” să fie corectate.
Președintele Parlamentului a precizat că lucrurile vor fi schimbate, chiar dacă nu se va reuși imediat, până la finalul acestui an.
„Până la sfârșitul acestui an nu o să reușim, dar o s-o facem. Când faci ceva cu o încărcătură simbolică, emoțională mare, trebuie s-o faci și într-un context legat de un eveniment istoric important. S-ajungem sănătoși în primăvară și probabil atunci o să fie un moment și o dată istorică importantă pentru a veni cu astfel de inițiative”, a Igor Grosu.
Deocamdată nu este clar despre ce eveniment istoric a vorbit Igor Grosu, însă conform evenimentelor istorice, Basarabia, așa cum fusese definită în cadrul administrației țariste în 1812 la Tratatul de la București, s-a constituit ca Republica Democrată Moldovenească la sfârșitul anului 1917, proclamându-și întâi autonomia în cadrul Republicii Ruse, apoi, după Revoluția din Octombrie, independența față de Rusia bolșevică.
Ulterior, după câteva luni, la 27 martie-9 aprilie 1918 Sfatul Țării, care era Parlamentul Republicii Democratice Moldovenești a votat Unirea Basarabiei cu România, eveniment care ar avea acea „încărcătură istorică” despre care a vorbit Grosu că ar fi necesară să se producă schimbarea în privința „limbii moldovenești sau de stat”.