În anul care vine, jumătate de miliard de lei din bugetul Ministerului Apărării vor fi utilizate pentru achiziționarea de muniții și echipamente. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Dumitru Budeanschi, potrivit căruia, în 2023, cheltuielile pe sectorul de apărare vor fi de 0,55% din Produsul Intern Brut al țării, comparativ cu acest an, când erau de 0.38 la sută. Prin comparație, completează oficialul, țările NATO aplică practica de 2% din PIB pentru securitate.
Potrivit estimărilor, cea mai mare majorare a cheltuielilor din bugetul de stat pentru anul 2023 – 795 de milioane de lei – se vor îndrepta către Ministerul Apărării. Ministrul Finanțelor, Dumitru Budeanschi, argumentează această creștere prin faptul că apărarea a fost neglijată pe parcursul a multor ani. Totodată, oficialul a explicat cum vor fi repartizați banii.
DUMITRU BUDEANSCHI, ministrul Finanțelor: „În jur de 500 de milioane de lei vor fi direcționați pentru echipament și muniție. O parte din resurse vor fi pentru alimentație, condiții activitate și investiții ș.a. Dar, cea mai mare sumă este pentru muniții și echipamente. Există mai multe necesități pentru acest sector, dar, evident, acestea nu pot fi acoperite doar cu aceste majorări din acest an. La o bază erodată de atâția ani nu este suficient”.
Chiar dacă cheltuielile pentru sectorul de Apărare Națională a Republicii Moldova vor crește în 2023 cu aproape 70% comparativ cu anul 2022 și vor constitui 0,55 la sută din PIB, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi spunea anterior că, pentru a asigura o schimbare în domeniul apărării naționale, este nevoie de alocații financiare echivalente cu 2% din PIB, lucru agreat și de ministrul Finanțelor.
DUMITRU BUDEANSCHI, ministrul Finanțelor: „Aceasta este practica NATO, ca aproximativ 2% să fie alocate apărării. Noi niciodată nu am avut așa sume pentru apărare. Anii trecuți a fost de circa 0,38 – 0,4 % din PIB. În acest an indicele e de 0,55%. Nu este o sumă care am spune că este o cheltuială excesivă pentru acest domeniu”.
Mai mult, Dumitru Budianschi spune că chiar și în condițiile unei strategii care ar duce la echiparea corespunzătoare a armatei, nici 2% din PIB pentru domeniul de apărare a țării nu ar fi suficient. Săptămâna trecută, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi declara la Forumului anual de integrare europeană a Republicii Moldova că circa 650 de milioane de lei vor fi cheltuiți pentru achiziționarea unui sistem de apărare aeriană.
El a adăugat că un singur astfel de sistem de tip Patriot costă 500 de milioane de euro, pentru care, dacă alocăm azi bani îl vom primi cel mai devreme într-un an jumate. Totodată, oficialul a precizat că pentru a proteja pe deplin spațiul aerian al țării sunt necesare miliarde de euro. Am sunat la Ministerul Apărării pentru a afla cum explică ministrul Budeanschi necesitatea de a ne echipa armata după practica NATO, în situația în care, Moldova este, conform Constituției, un stat neutru. Reprezentanții instituției ne-au cerut o solicitarea în scris cu întrebările noastre, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.
Potrivit proiectului Legii Bugetului de Stat pentru anul viitor, votat în primă lectură, 54 de deputați din PAS, cheltuielile estimate pentru anul 2023 la Ministerul Apărării sunt de 1,69 miliarde de lei, cu 650 milioane de lei mai mult, comparativ cu anul curent. Astfel, se constată cea mai mare creștere de alocări comparativ cu celelalte ministere – de 795 de milioane de lei. Documentul prevede creșterea bugetelor și a altor multor ministere. Primul în top se regăsește Ministerul Muncii și Protecției Sociale cu un buget de 5,9 miliarde lei, în creștere cu 2,9 miliarde lei față de anul curent.
Ministerul Sănătății va avea în anul viitor un buget de 2,4 miliarde lei, în creștere cu 318 milioane lei, iar MAI va beneficia de un buget de 4,3 miliarde lei, în creștere cu 272 milioane lei. La educație vor fi alocați 3 miliarde lei, iar la Ministerul Justiției, bugetul va fi de 1 miliard lei. Ministerul Finanțelor – buget de 1,6 miliarde lei, în creștere cu 87 milioane lei.
Ministerul culturii va avea puțin peste jumătate de miliard de lei. La unele ministere însă bugetele au fost diminuate. De exemplu, la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, condus de Andrei Spînu, bugetul s-a redus cu 1,5 miliarde lei. Mai exact, de la de 6,1 miliarde lei la 4,6 miliarde lei.
