Bolile netransmisibile – cancerul, maladiile cardiovasculare, diabetul și afecțiunile respiratorii cronice – determină aproximativ 88% din totalul deceselor înregistrate în Republica Moldova. Aceste patologii sunt responsabile pentru 4 din 10 cazuri de dizabilitate primară. Iar peste 90% din persoanele decedate de infecția coronavirusului au avut comorbidități prin bolile cronice. Despre aceasta a anunțat Svetlana Nicolaescu, secretar de stat la Ministerul Sănătății, în cadrul evenimentului de lansare a rezultatelor celui de-al doilea Studiu național al factorilor de risc pentru bolile netransmisibile – STEPS 2021, transmite Deschide.MD.
Svetlana Nicolaescu a menționat că bolile netransmisibile domină profilul îmbolnăvirilor în Republica Moldova și determină o presiune foarte mare asupra sistemului național de sănătate. Maladiile netransmisibile sunt în mare parte determinată de stilul de viață și comportamentele legate de sănătate, cele mai influente determinante fiind consumul tutunului, alcoolului, nutriția nesănătoasă și inactivitatea fizică. Influența comportamentelor legate de sănătate ar putea preveni până la 18% din decesele premature cauzate de bolile cardiovasculare și diabet și până la 40% din decesele premature cauzate de cancer.
Secretarul de stat a spus că elaborarea și implementarea inițiativelor de reducere a factorilor de risc asociați cu bolile netransmisibile de importanță primordială. Studiul național al factorilor de risc pentru bolile netransmisibile – STEPS 2021 este un instrument care oferă posibilități de monitorizare a răspândirii acestor factori în rândul populației și acumulare a evidențelor în baza cărora pot fi elaborate programe de prevenire și control. „Mai multe din studiile denotă tendințe alarmante în cazul multor factori de risc principale, dar și evidențiază efortul care l-am depus pe acești ani în domeniul controlului și prevenirii bolilor netransmisibile”, a spus oficial.
Potrivit ei, rezultatele studiului au demonstrat că persoanele hipertensive sunt mult mai conforme astăzi la tratament, ceea ce înseamnă că medicii ar putea preveni mai multe decese în această categorie de pacienți. Sa redus în proporția persoanelor care nu li sa măsurat niciodată nivelul de glucoză în sânge, iar numărul persoanelor care administrează medicamente antidiabetice sa dublat. La capitolul obezitate sa înregistrat o scădere semnificativă cu peste 15% în rândul femeilor. Totodată, comparativ cu anul 2013, când a fost realizat primul studiu, numărul bărbaților supraponderali este într-o creștere alarmantă.
La fel secretarul de stat a menționat tendințele îngrijorătoare în domeniul consumului produselor de tutun. Astfel, în anii 2020-2021 a fost înregistrată o creștere de 20% în rândul bărbaților, îndeosebi în grupele de vârstă tinere. Consumul abuziv de alcool este în descreștere atât în rândul bărbaților, cât și în rândul femeilor. Fiecare al treilea adult în Republica Moldova are trei sau mai mulți factori de risc legat de stilul de viață. Proporția acestora în rândul bărbaților este de două ori mai mare comparativ cu femeile.
Svetlana Nicolaescu a spus că aceste rezultate încă o dată confirmă necesitatea unui efort sustenabil, puternic în controlul bolilor netransmisibile, inclusiv prin elaborarea de politici axate pe prevenție și control. „Până în anul 2030 urmează să atingem reducerea cu 30% a mortalității premature cauzată de bolile netransmisibile. Direcțiile strategice în domeniul bolilor netransmisibile sunt transpuse spre implementare prin obiectivele specifice de stabilitate în Programul național de prevenire și control al bolilor netransmisibile care se află la etapă de coordonare”, a declarat secretarul de stat.
Miljana Grbic, reprezentanta Organizației Mondiale a Sănătății în Republica Moldova, a afirmat: „Combaterea factorilor de risc în ceea ce ține de bolile netransmisibile este o problemă complexă care necesită angajamentul tuturor factorilor de decizie, sectorului privat, parteneriilor, partenerilor, astfel încât această problemă. să ia în calcul atât aspectele sociale, cât și aspectele comerciale”.
Studiul a fost realizat de Ministerul Sănătății, cu suportul oferit de Organizația Mondială a Sănătății și sprijinul financiar al Băncii Mondiale.
