Salariile bugetarilor vor crește cu 1300 de lei din anul viitor, iar pensiile vor fi indexate cu numai 14 la sută și nu cu 30, cât este prevăzut de lege, spune ministrul Finanțelor. Nu-s bani, ridică din umeri Dumitru Budeanschi. În schimb, de majorări mai mari se vor bucura miniștrii, lefurile cărora vor crește cu aproape 2000 de lei. Vor fi ajustate și salariile judecătorilor, care vor fi calculate în baza ratei inflației. Experții economici susțin că asemenea majorări salariale nu aduc echitate în societate.
Ministrul Finanțelor spune că pentru a ajuta oamenii să facă față inflației, salariile angajaților la stat, indiferent de valoarea acestora, vor fi majorate cu 1300 de lei, iar pentru asta vor fi alocate 3,7 miliarde de lei. Dacă majoram salariile în baza valorii de referință, pentru persoanele care au 4000 de lei, creșterea ar fi fost infimă, iar pentru cei care au salarii mari, proporțional, și majorarea era să fie mai mare. De aceea s-a venit cu soluția de a acorda această creștere tuturor în aceeași sumă fixă. Pentru majorări mai mari nu sunt bani, a spus Dumitru Budeanschi la o emisiune de la Realitatea live.
DUMITRU BUDIANSCHI, ministrul Finanțelor : „Prin politica salarială de anul viitor s-a decis să se meargă pe o majorare a tuturor salariilor cu aceeași sumă fixă, cu 1300 de lei. Măsura a fost acceptată în forma actuală pentru a-i proteja pe angajații care au salarii mici. Cei care au 5000 de lei vor avea 6300 de lei, adică o creștere de 20%, iar pentru cei care au 10.000 de lei sau mai mult, asta ar însemna o creștere de 10-13%. Aceasta este maxim ce noi ne putem permite. Înțelegem că asta este puțin, că am dori mai mult.”
Există însă și excepții de la regulă, recunoaște ministrul. Este vorba despre unele categorii care vor primi mai mult de 1300 de lei adaos la salariu. Printre aceștia sunt angajați ai Agenției Naționale Pentru Siguranța Alimentelor, unii salariați de la CEC, dar și câțiva angajați din Consiliul Audiovizualului. Și miniștrii vor fi remunerați cu aproape 2000 de lei mai mult, mai spune Budenaschi.
DUMITRU BUDIANSCHI, ministrul Finanțelor : „Este excepție la cei 1300 de lei și deasemenea, este o modificare a valorii de referință de la 1400 la 1900 de lei pentru miniștri, directorii generali și demnitarii din autoritățile publice autonome. Această măsură per total e 4,5 milioane lei. Aici nu intră deputații, președintele țării, primul ministru și președintele Parlamentului. Acestea sunt câteva măsuri mai exacte, care este această mică abatere de la regula generală de 1300 de lei pentru toată lumea.”
În prezent, salariul unui ministru este în jur de 15 mii de lei. Potrivit ministrului Finanțelor, nici pensiile nu vor putea fi majorate în conformitate cu inflația, tot din lipsa banilor. La anul viitor, acestea vor fi indexate cu 14% și nu cu 30, cum ar trebui să fie mai spune oficialul. Potrivit legislației actuale, indexarea pensiilor pentru anul 2023 ar trebui să aibă loc la valoarea inflației înregistrată la finalul anului curent, adică cel puțin 30 la sută. În schimb, de salarii mai mari, care vor fi calculate în baza ratei inflației se vor bucura judecătorii Curții Constituționale, dar și membrii CSM.
DOMNICA MANOLE, președintele Curții Constituționale : „Având în vedere că inflația erodează valoarea salariului și subminează securitatea financiară, Curtea a reținut că remunerarea judecătorilor trebuie protejată de fluctuațiile monetare. Acest obiectiv poate fi realizat prin ajustarea salariilor în baza ratei inflației sau în baza altor mecanisme care țin cont de evoluția prețurilor la produsele și serviciile de bază.”
Explicația Domnicăi Manole vine după ce Consiliului Superior al Magistraturii a contestat unele prevederi din Legea cu privire la sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, care ține strict de magistrați. În sesizare, CSM a cerut să se revină la vechea lege, de până la 2018, prin care formula de calcul a salariului era cel mediu pe economie înmulțit la trei. Înalta Curte nu a acceptat acest lucru, dar a dispus ca, obligatoriu, lefurile să fie ajustate la rata medie anuală a inflației. Potrivit calculelor, după ajustările solicitate, din 2023, salariile magistraților se vor mări cu aproximativ 20 la sută. În prezent, spre exemplu, salariile unor judecători de la CSJ cu o vechime în muncă de 16 ani încep de la 30 000 de lei, scrie Bizlaw.
Între timp, fostul premier Ion Chicu s-a arătat nemulțumit de faptul că secretarul președintelui Curții Constituționale Domnicăi Manole ar fi fost majorat cu 15 mii de lei după un amendament al deputatului PAS Dan Perciun din septembrie curent.„Dacă credeți că până la majorare primea un salariu „de învățător” – greșiți. Până în septembrie 2022, când PAS a modificat Legea 270 din 2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, leafa secretarului Domnicăi Manole era de 28 de mii de lei pe lună, iar acum de 43 600. Acest secretar-șef are și locțiitor care, și el are vreo 40 500 lei, a scris Chicu în postarea sa. ”
Totodată, Chicu spune că Domnica Manole s-ar fi adresat președintelui Parlamentului Igor Grosu cu rugămintea de majorare a salariilor judecătorilor Înaltei Curți. Potrivit fostului premier, mărirea ar fi cu aproximativ 25 de mii de lei, astfel ca salariul magistraților ar putea să ajungă la 67 de mii de lei lunar. Dacă PAS va accepta solicitarea, doar într-un an salariul magistraților va crește cu peste 130 la sută, mai spune fostul premier.
Amintim, că la sfârșitul anului trecut leafa judecătorilor Curții Constituționale au fost majorate cu circa 13 mii de lei. Am încercat să aflăm argumentele lui Dan Perciun, dar și poziția Domnicăi Manole la acest subiect, dar aceștia nu ne-au răspuns la telefon și nici la mesajele expediate. Expertul economic Sergiu Ungureanu susține că majorările disproporționate pentru diferite categorii de salariați nu aduc echitate în societate.
SERGIU UNGUREANU, expert economic : „Am văzut declarațiile Curții Constituționale, care practic obligă într-un fel și Parlamentul toți alți factori de decizie să le mărească salariile judecătorilor cu o sumă mult mai mare, iar pentru restul bugetarilor – o ajustare nesemnificativă, care nu rezolvă nicidecum problema costurilor care a crescut foarte mult și a afectat bugetul familial al tuturor. De asemenea, nu s-a vorbit nimic despre ajustarea salariilor pentru sectorul privat sau careva facilități ca aceste ajustări să fie posibile, ca patronii de întreprinderi sau cei care gestionează afacerile în sectorul privat să majoreze salariile propriilor angajați.”
Anterior, Confederația Națională a Sindicatelor a declarat că nu este de acord cu decizia Guvernului de a stabili salariul minim la 4000 de lei pentru anul viitor și cer ca acesta să fie de minim 5000 de lei. Sindicaliştii spun că, în condiţiile unei inflaţii de 34 la sută, bugetarii cu salarii mici trăiesc din ce în ce mai greu. Potrivit statisticilor oficiale, din cei peste 700.000 de angajați din Moldova, puțin sub 300.000 lucrează la stat.
