Strânge papura din baltă și confecționează din ea coșulețe, scaune, jaluzele și chiar rogojini, pe care apoi le scoate în vânzare. Uneori se întoarce acasă și cu 2000 de lei în buzunar. Alexandra Morari din satul Mitoc, raionul Orhei este singurul meșter popular din țara noastră, care se ocupă cu această îndeletnicire. Luni, la ora 17:20, urmăriți emisiunea „Moldova la Pachet” realizată de colega noastră Dorina Macarici și veți afla de la cine a învățat meșterița să mânuiască papura, dar și de ce nu poate deocamdată să transmită tinerilor acest meșteșug.
Alexandra Morari din satul Mitoc, raionul Orhei a învățat a împleti în fibre vegetale de la părinții săi. Pe atunci, familia femeii se hrănea cu banii câștigați din vânzarea coșnițelor din papură.
Alexandra Morari: „Când aveam 9 ani, eu deja eram meșteriță, eu nu am avut copilărie. Într-o zi de vară eu confecționam 6 coșnițe. Le vindeam cu 15-18 ruble. Dar câte cumpărai atunci cu 18 ruble, acum nici cu 180 nu cumperi”.
Împletitul coșnițelor este o muncă dificilă și migăloasă. Totul începe de la strânsul papurei, apoi aceasta se pune la uscat pentru jumătate de an, după care mai trebuie și urzită.
Alexandra Morari: „Ea trebuie sa stea jumătate de an să se usuce. Papura are mai multe foi, ea trebuie desfăcută, uite așa. Apoi din marginile acestea facem urzeală, le unim așa ca la tors”.
Alexandra Morari urzește astăzi la vechea mașină rămasă de la străbunica ei și este singurul meșter popular din Republica Moldova care se ocupă cu această îndeletnicire, pe când, spune ea, în trecut fiecare gospodar se pricepea la împletitul din papură.
Alexandra Morari: „După război toți erau meșteri. Nu erau covoare, țoluri, rogojini puneau pe jos”.
Pentru ea, spune femeia, meșteșugul este și acum o sursă bună de venit.
Alexandra Morari: „Aceasta costă 300 de lei, iar aceasta 500 de lei. Când mă duc la o expoziție fac și 2000 de lei. Este o sumă mare”.
Din păcate, constată Alexandra Morari, împletitul din papură e un meșteșug pe cale de dispariție căci toate încercările sale de a-l transmite tinerilor au eșuat. Ba mai mult decât atât, spune femeia, tinerii nu prețuiesc lucrurile tradiționale așa cum o faceau părinții și bunicii lor.
Alexandra Morari: „Eu văd că tineretul nu păstrează și nu prețuiește nimic. I-a murit mama și l-a chemat pe soțul meu să vină cu tractorul că are niște gunoi de încărcat. O tras tractorul vineri seara și când s-a dus luni dimineața să ducă încărcătura la gunoi, au văzut că erau lucruri bune. Și în ziua de azi am o față de masă din gunoiul cela”.
Rezistente în timp sunt și lucrările din papură, spune mătușa Alexandra, care dă asigurări că durata vieții acestora este de aproximativ 20 de ani și chiar mai mult, dacă, la fel, sunt păstrate și prețuite.
