Creștinii ortodocși de stil vechi sărbătoresc astăzi Înălțarea Sfintei Cruci, cea mai veche sărbătoare închinată lemnului sfânt. În această zi, este comemorată suferința şi moartea pe cruce a lui Iisus Hristos, notează MOLDPRES.
Ziua Crucii este cinstită prin post, rugăciune şi praznice. Credincioșii țin post pentru a avea o familie sănătoasă, spor şi armonie în casă. Nu este bine ca, de Înălțarea Sfintei Cruci, să se mănânce usturoi, nuci, prune și pește.
În această zi credincioșii aduc la biserică ulcele noi pline cu miere şi lapte. De torțile vaselor leagă câte un fir de ață roșie, iar fiecare este acoperit cu un colac. Ofrandele se dau de pomană săracilor de sufletul rudelor decedate.
De Înălţarea Sfintei Cruci, în tradiția populară, se adună frunze de busuioc, mentă, cimbru, care se consideră plante magice și se sfințesc la biserică pentru a alina durerea. Busuiocul se pune în vasele cu apă pentru păsări pentru a le ocroti. Se face un ritual şi pentru pomii care nu rodesc: se agață de ramurile acestora cruci făcute din busuioc sfințit.
Tot de Ziua Crucii începe culesul viilor, se bat nucii, iar din păduri se adună ramuri de alun. Se spune că în ziua de Înălțarea Sfintei Cruci se termină vara şi începe cu adevărat toamna. În popor se zice că dacă tună în aceasta zi, va fi o toamnă lungă, iar dacă trece un cârd de ciori, va cădea bruma.
Se spune că în această zi se ascund șerpii și gângăniile, căci se pregătesc pentru iarnă. După Ziua Crucii nimeni nu mai are voie sa omoare șerpi. În această zi, nu se taie lemne, ca să nu vină șerpii în casă.
