Președintele Maia Sandu a condamnat, de la tribuna ONU, mobilizarea parțială anunțată în Federația Rusă şi i-a cerut acestui stat să-și retragă trupele staționate în Republica Moldova. Totodată, Sandu a vorbit despre necesitatea distrugerii muniției din depozitele de la Cobasna, despre care a spus că sunt o amenințare la adresa securității și a mediului întregii regiuni. Moscova nu a venit, deocamdată, cu o reacție oficială la aceste declarații.
Într-un discurs de la tribuna ONU, la ce-a de-a 77-a Adunare Generală de la New York, președintele Maia Sandu a afirmat că războiul ruso-ucrainean a zdruncinat securitatea globală și a chemat comunitatea internațională la unitate pentru a sprijini Kievul și pentru a depăși crizele generate de război.
MAIA SANDU, șeful statului: „Condamnăm ferm războiul împotriva Ucrainei, precum și mobilizarea suplimentară de trupe, recent anunțată de Rusia. Suntem ferm alături de Ucraina și îi susținem independența, suveranitatea și integritatea teritorială în granițele sale recunoscute internațional”.
De asemenea, ea și-a reiterat cererea privind retragerea completă și necondiționată a trupelor ruse din regiunea transnistreană.
MAIA SANDU, șeful statului: „Prezența ilegală a trupelor militare ruse în regiunea transnistreană ne încalcă neutralitatea și sporește riscurile de securitate pentru țara noastră. Cerem retragerea completă și necondiționată a trupelor ruse. Facem apel la distrugerea muniției din depozitele de la Cobasna, care reprezintă o amenințare la adresa securității și a mediului întregii regiuni”.
Kremlinul nu a comentat deocamdată declarația Maiei Sandu. La scurt timp de la alegerea sa ca președinte, dar și în discursul său susținut în fața celei de a 76-a Adunări Generale a ONU de anul trecut, ea, la fel, a cerut înlocuirea trupelor ruse din regiunea transnistreană cu observatori civili sub auspiciile OSCE. În reacție, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, a spus că o schimbare a status quo-ului în stânga Nistrului ar putea duce la o destabilizare semnificativă a situației din regiune.
„Rusia îndeplinește funcții foarte importante și, bineînțeles, o modificare a unui status quo, care se bazează pe spiritul și litera dreptului internațional, poate duce la o destabilizare gravă”, a spus Peskov în timpul unei conferințe de presă.
Amintim că la 21 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a anunțat că Rusia introduce mobilizare parțială în țară. Liderul de la Kremlin a promis sprijin deplin pentru organizarea referendumurilor în teritoriile controlate de armata rusă. Putin a justificat decizia prin amenințările directe care ar veni la adresa Rusiei, menționând că scopul principal al așa-zisei operațiuni speciale din Ucraina rămâne neschimbat – eliberarea întregului teritoriu al Donbassului.
La rândul său, ministrul Apărării Serghei Şoigu a spus că Moscova are o rezervă uriaşă de mobilizare, mai exact 25 de milioane de persoane, dar se preconizează înrolarea a puţin peste 1% din aceasta, respectiv, a aproximativ 300 de mii de oameni. Politicienii occidentali au reacţionat imediat la declaraţiile demnitarilor ruşi. Ministerul de Externe britanic consideră că aceste măsuri vor duce la o escaladare în regiune. Și vicecancelarul Germaniei a calificat mobilizarea parțială în Rusia drept un pas greșit.
Iar ambasadorul SUA în Ucraina, Bridget Brink, a scris pe Twitter că referendumurile false și mobilizarea sunt semne ale slăbiciunii și eșecului Rusiei. Consilierul președintelui Ucrainei Mihailo Podoliak, în comentariul său pentru Reuters, a afirmat că aceasta este o adresare absolut previzibilă, care, potrivit lui, seamănă mai degrabă cu o încercare a Rusiei de a-și justifica propriul eșec.
