Iluminatul stradal ar urma să fie sistat după ora 23:00, procesul de învățământ ar putea reveni la regim online, iar cel de lucru ar putea avea loc de la distanță. Sunt doar câteva dintre măsurile care se regăsesc în Proiectul unei Hotărâri de Guvern, în cazul în care țara noastră se va confrunta cu o criză energetică, generată de limitarea furnizări gazelor naturale. Documentul a fost supus consultărilor publice.
Potrivit proiectului, autoritățile au pregătit trei scenarii în cazul în care țara ar urma să rămână fără 35%, 50% sau 100% din necesarul de gaze naturale. Printre măsurile enunțate se numără ”reducerea temperaturii agentului termic cu 10% livrat în sistemele de alimentare centralizată cu energie termică, de rând cu sistarea iluminatului stradal pe timp de noapte, după ora 23:00. În același timp, organizarea procesului de învățământ ar urma să se desfășoare la distanță. Potrivit autorităților, elevii ar trebui să învețe online cel puțin 10 zile pe lună. Totodată, se propune optimizarea programului de lucru în schimburi sau cu program redus de activitate”.
Documentul mai prevede ”trecerea centralelor electrice cu termoficare și a făbricilor de zahăr la combustibil alternativ și reconectarea cazanelor pe biomasă în cadrul instituțiilor publice”. O altă măsură ar viza ca Termoelectrica să treacă la utilizarea păcurii. Totodată, se propune limitarea, la maxim, a temperaturii interioare în afara programului de lucru și în weekend și limitarea temperaturii interioare la 19 grade Celsius în cadrul hotelor, restaurantelor, clădirilor comerciale, publice sau gospodăriile casnice.
Potrivit autoritățulor, în cazul în care vor fi aplicate toate măsurile de reducere și atenuare a impactului limitării gazelor naturale, este posibil a fi economisit sau substituit circa 500 de milioane m3 de gaze naturale pe parcursul sezonului de încălzire 2022-2023. Vicepremierul Andrei Spînu a declarat că măsurile au fost anunțate din cauza riscului deconectării sau limitării livrărilor de gaze naturale pentru țara noastră, motivul fiind auditului datoriilor, nerealizat încă.
Spînu susține că deși Moldovagaz poartă discuții cu Gazprom la acest subiect, deocamdată nu există claritate și nici siguranță. Am încercat să aflăm detalii despre discuțiile care au loc între Moldovagaz și Gazprom, dar președintele Consiliului de Administrație al Moldovagaz, Vadim Ceban nu a răspuns la apelurile noastre.
Marți, vicepremierul Andrei Spînu a declarat că deși ne așteaptă o iarnă dificilă, cetățenii nu vor îngheța de frig. El a precizat că vom avea lumină, gaz și căldură.
Mai mult, autoritățile susțin că în cazul sistării furnizării gazelor naturale cu 100%, ar urma să fie accesat Acordul semnat cu Banca Europeană care prevede un împrumut de 300 de milioane de euro, care ar permite achiziția unor volume de gaze. Totodată, guvernul intenționează să suplinească rezervele de
stat de păcură, folosită ca alternativă la gazele naturale de producătorii de energie termică. Anul trecut, contractul dintre Gazprom și Moldovagaz a fost prelungit pentru o perioadă de cinci ani.
Acesta prevedea și efectuarea unui audit pentru stabilirea tuturor cauzelor care au dus la acumularea unei datorii istorice de aproximativ 700 de milioane de dolari. Procedura a rămas nemișcată după începutul războiului din Ucraina.
În luna august, Moldovagaz va plăti 1458 de dolari pentru fiecare mie de metri cubi de gaze naturale cumpărate de la Gazprom. Potrivit șefului de la Moldovagaz, asta înseamnă cu 478 de dolari mai mult decât în iulie, când achitase 980 de dolari pentru aceeași cantitate.
Urmare a scumpirii, joi, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică va decide într-o ședonță publică noile tarife pentru gaz. Conform calculelor, consumatorii ar putea plăti aproape 23 de lei pentru un metru cub de gaze naturale.
