Semnături în susținerea universităților ce ar putea să dispară. Reprezentanți ai trei instituții de învățământ superior, care ar urma să fie lichidate, au inițiat petiții online în care întreabă internauții dacă sunt de acord ca acestea să-și păstreze independența. Sute de oameni și-au arătat sprijinul față de acestea. Și primul președinte al țării, Mircea Snegur, a sărit în apărarea unei universități.
Academia de Administrare Publică, care, potrivit reformei inițiate de Ministerul Educației, ar urma să fie comasată cu Universitatea de Stat întreabă internauții dacă sunt de acord ca instituția să rămână independentă.
Reprezentanții academiei susțin că aceasta este un brand cu valori și istorie, care formează cadre administrative pentru sistemul bugetar. Până acum, petiția a fost susținută de câteva sute de oameni.
O acțiune similară a inițiat și Universitatea Agrară, una dintre cele mai vechi din țară și singura cu profil agrar care, ar urma să fuzioneze cu Universitatea Tehnică. Petiția online a adunat aproape 800 de semnături.
Nemulțumiți de absorbția instituției sunt și reprezentanții Universității de Stat din Tiraspol care ar urma să intre în componența Universității Pedagogice „Ion Creangă”. În susținerea ei s-au pronunțat peste o mie de oameni. Rectorul spune că, instituția nu poate fi supusă comasării pentru că are un statut de universitate evacuată.
EDUARD COROPCEANU rectorul Universității de Stat din Tiraspol: „În Ucraina, pentru moment, sunt 11 universități evacuate în diferite zone ale țării, în Georgia, la fel, 4 universități sunt evacuate și niciuna din țări nu a pus vreodată întrebarea despre lichidarea universităților evacuate. Este o chestiune morală, o chestiune de responsabilitatea națiunii față de evacuați. Așa cum avem grijă de evacuații ucraineni, avem grijă și de evacuații interni”.
Și primul președinte Mircea Snegur a sărit în apărarea Universității din Tiraspol. El a adresat o scrisoare deschisă șefului statului în care se arată profund îngrijorat de intenția de a lichida instituția. Snegur a precizat că în 1992, în timpul conflictului de pe Nistru, a decis evacuarea universității la Chișinău, după ce sediul acesteia din Tiraspol a fost ocupat de formațiuni neconstituționale.
„A distruge prima instituție de învățământ superior din țară este o lipsă de respect față de istoria neamului nostru”, a menționat în scrisoare fostul președinte care îi cere Maiei Sandu să revadă decizia Ministerului Educației.
Contactat de noi, purtătorul de cuvânt al Președinției, Sorina Ștefârță, ne-a spus că scrisoarea încă nu a ajuns la ei și când va veni, vor oferi un răspuns. Dar, reforma ține de minister, a precizat Ștefârță.
Nici joi, Ministerul Educației nu a reacționat la nemulțumirile colectivelor de profesori din cele 3 universități care nu doresc fuzionarea. Reprezentanți ai ministerului ne-au spus că știu despre situație, precizând că în aceste zile discută cu reprezentanții instituțiilor vizate de reformă, iar intenția ministerului e doar un proiect care va fi supus dezbaterilor publice și abia după asta aprobat de Guvern.
Reprezentanții instituțiilor de învățământ cu care am reușit să vorbim au menționat că încearcă să aducă propriile argumente și să convingă autoritățile să-și schimbe poziția.
EDUARD COROPCEANU, rectorul UST: „Am avut întâlnire cu domnul ministru. Am avut întâlnire cu domnul viceprim-ministru pentru Reintegrare, domnul Oleg Serebrean și sperăm că toate argumentele care le-am adus noi vor fi luate în considerație”.
Administrația Universității de Stat de Educație Fizică și Sport ne-a spus că rectorul a avut o întrevedere cu reprezentanții Ministerului Educației, dar fără a ne oferi detalii.
Iar, din anticamera Universității Agrare ni s-a comunicat că rectorul refuză să facă declarații. Totuși, miercuri, Veronica Prisăcaru a vorbit despre necesitatea păstrării independenței instituției.
VERONICA PRISĂCARU, rectorul UASM: „Am avut discuții cu domnul ministrul al Educației și Cercetării prin care am convenit de comun acord că urmează să mai venim cu niște argumente. Ne-am apucat din greu cu colegii să formulăm aceste raționamente, dar, cu regret, am văzut ieșiri în continuare foarte sigure în presă, la televiziuni, prin care am ajuns la concluzia că, nu mai suntem sigură că aceste argumente mai sunt așteptate de către ministru și vor mai avea vreo valoare”.
Potrivit reformei, care a stârnit un val de critici, în țară ar urma să rămână 11 din cele 16 universități câte sunt acum, 5 instituții de învățământ superior și mai multe institute de cercetare vor fi reorganizate.
Ministerul Educației a precizat că va aloca 700 de milioane de lei pentru modernizarea învățământului superior și că în țară sunt prea multe universități și prea puțini studenți.
Totodată, Anatolie Topală a precizat că nimeni dintre colectivele de profesori sau cercetători care vor fi comasate nu-și va pierde locul de muncă.
