Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare anticipate, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor ar lua cel mai mare rezultat. Actualul partid de guvernământ s-ar clasa pe locul al doilea și nu ar mai avea majoritate parlamentară, iar Partidul ”ȘOR” și-ar tripla mandatele. Datele au fost prezentate într-un nou sondaj realizat de către compania iData. Cercetarea mai arată că majoritatea celor intervievați sunt de părere că lucrurile în Republica Moldova merg într-o direcție greșită. Ce cred cetățenii despre perspectiva aderării la UE și cum se pronunță pentru unirea România și aderarea la NATO, aflați în reportajul ce urmează.
Blocul Comuniștilor și Socialiștilor ar acumula 26,3% voturi, fiind urmat de Partidul Acțiune și Solidaritate cu 22,6 la sută. Pentru Partidul „ȘOR” ar vota aproape 13% din cei intervievați. Alți concurenți electorali nu ar trece pragul de reprezentare de 5%.
VOTUL OAMENILOR ÎN CAZ DE ALEGERI PARLAMENTARE ANTICIPATE:
- BPCS 26,3%
- PAS 22,6%
- Partidul ”ȘOR” 12,8%
- Platforma DA – 2%
- Partidul Nostru – 1,8% PDCM – 1,4%
Ce ține de repartizarea mandatelor, atunci, potrivit chestionarului, PAS nu ar mai avea o majoritate în Parlament.
Formațiunea ar obține 37 de mandate, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor – 43, iar Partidul Politic „ȘOR” și-ar tripla fotoliile de deputat. Formațiunea condusă de Ilan Șor s-ar alege cu 21 de deputați în Parlament, comparativ cu șase cât are în prezent. Cercetarea menționează că în cadrul sondajului nu au fost luate în considerare voturile diasporei și ale cetățenilor din regiunea transnistreană.
DISTRIBUȚIA MANDATELOR ÎN PARLAMENT
- PAS – 37 mandate
- BPCS – 43 mandate Partidul ”ȘOR” – 21 mandate
La capitolul încrederii în politicieni, pe primul loc se situează președintele Maia Sandu, cu puțin peste 22 la sută din opțiunile respondenților. Ea este urmată de fostul șef de stat, Igor Dodon, cu 18,3% și președintele Partidului ”ȘOR”, Ilan Șor cu 7,5 la sută.
Urmează primarul capitalei Ion Ceban, deputații Marina Tauber, Vladimir Voronin precum și fostul premier Ion Chicu. În primele persoane în stat, precum premierul Natalia Gavrilița și președintele Parlamentului Igor Grosu au încredere 0,30,4% din populație. Peste 34 la sută din cei intervievați au spus că nu au încredere în nimeni.
ÎNCREDEREA ÎN POLITICIENI
- Maia Sandu 22,2%
- Igor Dodon 18,3 %
- Ilan Șor 7,5%
- Ion Ceban 3%
- Marina Tauber 1,7%
- Ion Chicu 1,2%
- Vladimir Voronin 1,1%
Natalia Gavrilița 0,3% Igor Grosu 0,4% sursa: iData
Am încercat să obținem un comentariu de la reprezentanții puterii. Purtătorul de cuvânt al fracțiunii PAS, Adriana Vlas ne-a scris într-un mesaj că nu comentează sondajul.
Potrivit cercetării sociologice, peste 61 la sută dintre cei chestionați consideră că lucrurile în Moldova merg într-o direcție greșită, iar 28,2 la sută cred că direcția este corectă. Datele din aceeași perioadă a anului trecut, prezentate de iData arată că peste 52% din oameni spuneau că țara noastră merge într-o direcție corectă.
Printre evenimentele care au marcat luna iunie, în opinia respondenților sondajului iData, sunt creșterea prețurilor, procesul de aderare la UE, sărbătorile și comemărorile, dar și vizita președintelui Franței în Moldova. Cercetarea mai arată că aproape 54 la sută susțin aderarea Republicii Moldova la Uniunea
Europeană. Acum un an însă, potrivit studiului realizat de IData 71,6% își dorea aderarea la UE.
În același timp, potrivit sondajului, 35.2% dintre respondenți se pronunță pentru unirea Republicii Moldova cu România, iar peste 24 la sută sunt pentru aderarea Moldovei la NATO. În iunie 2021, aceste cifre au fost de 41,2 la sută și 23,1%.
De asemenea, 28,4% dintre chestionați susțin recunoașterea independenței așa-numitei Republici Moldovenești Nistrene. Anul trecut, această cifră a fost de 22,7%.
La întrebarea dacă în ultimii doi ani s-au făcut sau nu reforme în domeniul justiției, 27 la sută din cei intervievați au spun că nu, 27,3% au declarat că s-au făcut schimbări nesemnificative, iar peste 25 la sută sunt de părere că s-au făcut anumite schimbări, dar insuficiente.
Sondajul a fost realizat în perioada 15-23 iunie pe un eșantion de 1095 de respondenți din 343 de localități. Marja de eroare fiind de aproximativ 3%.