Starea de urgență a fost prelungită cu 45 de zile în Moldova. Măsura a fost adoptată cu voturile a 59 de deputați PAS și va intra în vigoare din 24 iunie. Premierul Natalia Gavrilița a declarat că decizia este motivată de riscurile care încă există la adresa securităţii ţării. Chiar și așa, subiectul a stârnit nemulțumirea opoziției, care a acuzat guvernarea că prin această decizie ar comite mai multe abuzuri. Acuzațiile au fot respinse de putere.
Premierul a motivat necesitatea prelungirii stării de urgență în luarea sa de cuvânt și răspunsurile date deputaților, moment ce a durat mai mult de două ore.
NATALIA GAVRILIȚA, premier: „În condițiile actuale, în care se păstrează în continuare riscuri în privința securității aprovizionării Republicii Moldova cu energie electrică, gaze naturale și produse petroliere, prelungirea stării de urgență este importantă pentru a dispune de posibilitatea de intervenție promptă. Vă rog să fiți de acord cu prelungirea pentru o perioadă de 45 de zile, începând cu 24 iunie, pentru întreg teritoriul țării a stării de urgență”.
Deputații PAS i-au dat dreptate lui Gavrilița.
VERONICA ROȘCA, deputat PAS: „Eu cred că toată lumea din această sală înțelege necesitatea instituirii stării de urgență sau prelungirea ei. Înțelegem că nu orice stat are la frontiera sa o Odesă atât de aprope, care este un risc major de insecuritate în zonă”.
De cealaltă parte, opoziția a declarat că nu vede necesitatea prelungirii stării de urgenţă.
VASILE BOLEA, deputat BCS: „Nici România, nici Slovacia, nici Ungaria, nici Polonia, nici Turcia nu au instituit stare de urgență, cu toate că au și ei foarte multe probleme. Polonia, spre exemplu, tot are probleme cu gazele naturale că le-au sistat pentru neplată, în Bulgaria fix așa. Ieri a căzut Guvernul în Bulgaria pentru faptul că nu a făcut față. Noi deja de opt luni stăm în stare de urgență, iar probleme cum au fost așa și rămân și se mai adăugă altele noi. Care totuși este cauza reală că dvs. veniți și solicitați prelungirea stării de urgență?”.
NATALIA GAVRILIȚA, premier: „Este vorba despre războiul din Ucraina, consecințele războiului din Ucraina atât în ceea ce privește refugiații, fluxul de mărfuri. Dvs. încercați să creați o anumită panică, dar noi, foarte calm rezolvăm problemele prin instrumentele pe care le avem la dispoziție. De ce alte țări nu au declarat stare de urgență? Ele își fac propriiile analize de risc”.
Deputatul Partidului ”ȘOR”, Marina Tauber și cel al BCS, Diana Caraman, de asemenea, au criticat decizia de extindere a stării de urgență și au venit cu acuzații pe care reprezentanții puterii le-au respins.
MARINA TAUBER, vicepreședinte al PP ”ȘOR”, deputat: „Ceea ce faceți dvs. se numește abuz de putere, uzurparea puterii în stat și exercitarea ei în nume propriu și un atentat grav asupra Constituției și asupra instituțiilor democratice, infracțiuni pentru care Codul Penal al R.M prevede pedepse extrem de aspre”.
DIANA CARAMAN, deputat BCS: „Această decizie este dictată de scopurile meschine ale majorității în îndeplinirea propriilor interese, lucru care era mai greu de făcut în condiții obișnuite. Sunt aspecte evidente, unul dintre care este frica enormă față de protestele în masă ca urmare a politicilor dezastruoase din toate domeniilor”.
DUMITRU ALAIBA, deputat PAS: „Această așa zisă opoziție, astăzi a ieșit cu tot felul de acuzații sfruntate de parcă ieri ne-am născut toți și nu ne amintim cine și ce a făcut în anii trecuți. Ei acuză această guvernare de corupție, dar această guvernare nu fură. Acest Guvern este pentru democrație și a demonstrat-o în opoziție și la guvernare”.
Într-un final, proiectul de hotărâre, pentru instituirea stării de urgență a fost votat de 59 de deputați PAS. Deputații BCS și cei ai
Partidului ”ȘOR” fie au votat împotrivă, fie nu au votat. Parlamentul a instituit stare de urgență la 24 februarie, după începutul acțiunilor militare în Ucraina care. Ulterior, măsura a fost prelungită până la 24 iunie.
Potrivit Comisiei pentru Situații Excepționale, prelungirea stării de urgență este determinată de riscurile legate de securitatea aprovizionării țării cu resurse energetice, impactul asupra domeniului transporturilor, asigurării energetice a statului, securității la frontieră și gestiunii fluxului de refugiați și pentru ca în asemenea situație, CSE să poată interveni rapid ca să ia decizii suplimentare celor instituite de cadrul juridic existent.
În mandatul Guvernului Gavrilița, au fost instituite și apoi prelungite cel puțin 10 stări de urgență cu o perioada de peste 300 de zile. În sănătate publică a fost instituită starea de urgență din 10 septembrie trecut, prelungită de câteva ori până la 15 aprilie 2022.
Odată cu criza gazelor, la 22 octombrie 2021 a fost instituită Stare de Urgență în sectorul energetic pentru 30 de zile, apoi din 20 ianuarie 2022 pentru două luni, care însă a fost abrogată cu cea din 24 februarie a aceluiași an, când a fost instituită Starea de Urgență legată de începerea războiul în Ucraina și care va dura până la început de august.
Guvernul Gavrilița are mai bine de zece luni de zile de la învestirea în funcție.
