Vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi admite demiterea guvernatorului Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, despre care spune că nu a făcut față în lupta cu inflația. Într-un platou tv, Popșoi a declarat cu referire la Armașu că nimeni nu este veșnic, mai ales într-o astfel de situație. Între timp, la un alt post de televiziune, ministrul Economiei, Sergiu Gaibu a menționat că acest fenomen, înregistrat în țara noastră, este cauzat de dependența țării de sursele energetice externe. Am încercat să obținem o reație de la Octavian Armașu, dar guvernatorul se afla la audieri în Parlament, iar purtătorul de cuvânt al BNM nu a mai revenit așa cum ne-a promis.
Vicepreședintele Parlamentului, Mihai Popșoi a declarat în platoul postului tv Primul în Moldova că principala misiune a BNM este lupta cu inflația.
MIHAI POPȘOI, vicepreședinte al Parlamentului, deputat PAS: ” – Banca Naţională este principalul, dacă nu singurul organ din ţară responsabil de stabilitatea preţurilor. Sarcina principală a BNM este combaterea inflației.
– S-a descurcat domnul Armașu cu asta?
– Sigur că nu”.
În context, Popșoi susține că în ceea ce-l privește pe guvernator sunt luate în calcul toate opțiunile.
MIHAI POPȘOI, vicepreședinte al Parlamentului, deputat PAS: „Sunt luate în calcul toate opțiunile. Nimeni nu este veșnic, în special în astfel de situații. Pe de altă parte, BNM este un organ independent, acolo sunt unele prevederi legale cu privire la demiterea din funcție. Vom examina toate aspectele, pentru a acționa în conformitate cu legea”.
Am încercat să obținem un comentariu de la Octavian Armașu la aceste declarații, dar în momentul solicitării, purtătorul de cuvânt al BNM, Elena Moldovanu ne-a spus că guvernatorul se află la audieri în Parlament. Ea ne-a promis că va reveni cu o reacție mai târziu, lucru care nu s-a mai întâmplat. Între timp, în cadrul unei emisiuni de la postul public de televiziune, ministrul Economiei a declarat că inflația din țara noastră este cauzată de dependența totală față de sursele energetice externe.
SERGIU GAIBU, ministrul Economiei: „Moldova este practic unica țară în regiune care este dependentă sută la sută de sursele energetice externe. Prețurile noi cu toții le cunoaștem și le simțim. Prețul motorinei și al benzinei este direct conectat cu prețul internațional al acestor produse. Vedem în fiecare zi fluctuațiile prețurilor la aceste produse, exact cum se întâmplă pe piața internațională. Este o reflecție directă de pe piața internațională. Nu există niciun impact altul”.
Iar premieru Natalia Gavrilița susține că inflația este cauzată de deficiențe structurale în economia Moldovei, argumentând că țara are un import mult mai mare decât producția locală și că există un deficit în balanța de plăți. De asemenea, suntem un stat mult mai sărac, decât altele, a mai explicat prim-ministrul.
NATALIA GAVRILIȚA, premierul Republicii Moldova: „Dacă o familie este mai săracă, cheltuie mai mult pe produse alimentare, pe resurse energetice. Deci, în structura consumului prevalează exact acele produse la care au crescut prețurile în mod preponderent”.
Potrivit Nataliei Gavrilița, o altă cauză a inflației este faptul că, țara noastră este cea mai afectată de războiul din Ucraina, întrucât portul din Odesa, care nu mai poate fi folosit, era principalul hub pentru tot comerțul nostru.
NATALIA GAVRILIȚA, premierul Republicii Moldova: „Pentru alții a crescut prețul logisticii și transportării în urma pandemiei, pentru noi a crescut mult mai mult și din cauza războiului. Nu putem compara inflația de la noi cu cea din Ucraina, care la moment se află în război și reglementează prețurile mult mai dur”.
Recent, guvernatorul BNM a declarat că inflația va ajunge la apogeu în trimestrul trei al anului curent, când cifra va fi de 31 la sută. Potrivit unui grafic efectuat de Trading Economics, care analizează indicatorii economici și piețele financiare, Moldova se află în topul țărilor cu o inflație ridicată care a depășit 27 la sută în luna aprilie, urmată de Estonia cu aproape 19%. Rusia a înregistrat aproape 18 la sută, iar Belorusia și Ucraina, peste 16%. La polul pus se află Elveția cu un procentaj de 2,5%, iar Franța și Norvegia cu aproximativ 5 la sută.
