La 13 mai 2022, Transparency International – Moldova (TI-Moldova) a prezentat rezultatele monitorizării veniturilor şi averilor procurorilor. În procesul monitorizării au fost analizate datele din declaraţiile anuale ale cca 600 de procurori şi cca 80 agenţi publici din Aparatul central al Ministerului Justiției (MJ), pentru fiecare din anii 2018-2020, scrie newsmaker.md.
Potrivit raportului, veniturile salariale, precum şi alte tipuri de venituri declarate de procurori şi de reprezentanţii MJ sunt, de regulă, în continuă creştere. Veniturile din donaţii, în speţă ale procurorilor, trezesc multe semne de întrebare.
„Ponderea procurorilor care declară donaţii o depăşeşte pe cea a reprezentanţilor MJ (în 2020 – de 2 ori). O mare parte din procurori au declarat donaţii care depăşesc anual 100 mii de lei. Sunt cazuri când veniturile din donaţii ale unor procurori sunt comparabile sau depăşesc de câteva ori veniturile lor salariale”, se arată în concluziile raportului.
Este de remarcat faptul că, pe de o parte, la evenimentele de familie ale procurorilor se colectează sume exorbitante, pe de altă parte, organizarea unor asemenea evenimente necesită cheltuieli pe potrivă, ceea ce pare să nu se confirme prin veniturile declarate de aceştia.
„Trezesc bănuieli şi transferurile consistente de la rudele din străinătate, care, în marea parte, muncesc în poziţii mai puţin calificate şi mai prost plătite şi pare să nu fie în stare să facă asemenea donaţii/transferuri”, mai arată sursa citată.
Unele venituri importante din depunerile la instituţiile financiare ale ambelor categorii de declaranţi nu corespund activelor financiare, ceea ce ar însemna că nu toate activele din ţară şi străinătate au fost declarate sau că aceste venituri au o altă provenienţă decât cea indicată. Unele persoane nu declară venituri din depuneri în instituţiile bancare, deşi au conturi la care se calculează dobânzi.
Numărul bunurilor imobile declarate, în speţă, al clădirilor şi construcţiilor, este în creştere. Deşi majoritatea persoanelor au declarat imobile, o parte importantă din ei n-a indicat nici măcar case sau apartamente în care ar locui.
Suprafaţa medie a caselor/apartamentelor din proprietatea unei familii de procuror este mai mare decât a reprezentanţilor MJ. Valoarea unor bunuri imobile aflate în proprietatea declaranţilor ar fi diminuată considerabil, comparativ cu valoarea de piaţă.
Jurnaliştii de investigaţie semnalează despre eventuale cazuri când procurorii nu declară asemenea bunuri, ci le înscriu pe rude sau persoane de încredere, inclusiv în străinătate.
Numărul persoanelor care au luat credite şi împrumuturi, precum şi numărul datoriilor este în creştere. O mai mare pondere din procurori, comparativ cu reprezentanţii MJ, au recurs la o aşa modalitate de a atrage mijloace financiare (în 2020, de 2 ori).
„Există riscul declarării de către unele persoane a datoriilor fictive pentru a justifica cheltuielile de restituire a acestora. Inspectorii de integritate nu au suficiente capacităţi, precum şi surse de informaţii pentru a verifica temeinic veniturile şi averile demnitarilor publici, inclusiv ale procurorilor în ţară şi străinătate. SIA e-Integritate nu oferă inspectorilor un suport practic în procesul de analiză/verificare a veniturilor şi averilor”, se mai arată în raport.
Începând cu 2022, a fost introdusă obligaţia de a indica în DAIP bunurile virtuale, inclusiv valuta virtuală. Procurarea valutelor virtuale este o oportunitate propice de a tăinui banii de provenienţă ilicită, fiind important ca inspectorii de integritate să aibă abilităţi de a identifica şi urmări astfel de active. Totuşi, în lipsa unui cadru de reglementare, norma respectivă rămâne nefuncţională.
„Comunicarea şi conlucrarea ANI cu autorităţile publice, în special, Procuratura Generală şi Serviciul Fiscal de Stat lasă de dorit”, se menționează în raport.
Jurnaliştii de investigaţie care relatează despre eventuale cazuri de îmbogăţire nejustificată, averi ce nu pot fi explicate prin venituri legale, devin ţinta unor atacuri şi presiuni, mai arată sursa.
