Măsuri de susținere pentru Republica Moldova în contextul situației de securitate din regiune sunt printre subiectele abordate de președintele României, Klaus Iohannis, și omologul său german Frank-Walter Steinmeier, care a fost primit astăzi, 4 mai, la Palatul Cotroceni. Șeful statului de peste Prut precizează că nu deține informații concrete precum că Republica Moldova ar fi amenințată din punct de vedere militar, mențiune ce vine în urma unor explozii ce au avut în regiunea transnistreană, iar unele voci susține că acesta ar fi un temei pentru care așa-zisa putere de la Tiraspol să fie implicată de partea Rusiei în conflictul din Ucraina, transmite Replicamedia.MD.
De cealaltă parte președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, opinează că acțiunile Federației Ruse sunt imprevizibile, punctând că „destabilizarea Republicii Moldova nu este ceva nou, însă grija față de anumite activități militare există, dat fiind faptul prezenței Rusiei în Transnistria”.
Discuțiile dintre președintele Germaniei și cel al României au abordat și situația actuală din Republica Moldova.
„Am discutat astăzi și despre dificultățile majore cu care se confruntă Republica Moldova în contextul războiului din Ucraina. Este necesară mobilizarea de sprijin consistent pentru Chișinău, iar România și Germania au aceeași abordare – suntem alături de Republica Moldova și România contează pe sprijinul Germaniei în demersul de organizare, aici, la București, a celei de-a doua Conferințe a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova. Am reiterat, și cu prilejul întâlnirii de astăzi, faptul că România sprijină pe deplin integrarea Republicii Moldova, a Ucrainei și a Georgiei în Uniunea Europeană”, a declarat Iohannis.
Liderul de la București, deși a menționat în repetate rânduri că susține Republica Moldova pe drumul său de aderare la UE, cât privește NATO spune că nu este momentul pentru o apropiere de Alianță.
(…) În ceea ce privește NATO și UE, trebuie să diferențiem puțin – Moldova s-a declarat stat neutru, iar ceea ce privește NATO – nu cred că în momentul actual pot exista inițiative deosebite în ceea ce privește apropierea Moldovei de NATO. Sigur, există proiecte comune, dar Moldova rămâne un stat neutru. Dar atunci când vorbim despre războiul din Ucraina, nu avem informații concrete că Republica Moldova ar fi amenințată în mod concret de din punct de vedere militar sau ar fi fost luată drept țintă de către cineva. Au existat provocări în Transnistria, fără ca acest lucru să fi avut urmări concrete. Evident, cu toții am fost îngrijorați, ne-a pus pe gânduri această situație. Dar când vorbim despre o posibilă integrare a R. Moldova în UE, această integrare este dorită de România de multă vreme”, a declarat Klaus Iohannis.
La rândul său, liderul de la Berlin și-a arătat încrederea față de actuala conducere a Republicii Moldova, declarând că autoritățile vor ține piept acțiunilor de destabilizare dirijate de Kremlin.
„Într-o ţară care nu se află în apropierea atât de mare a conflictului ca Germania, spre deosebire de Republica Moldova, unde am fost acum câteva săptămâni, pot înţelege că aici, în România, nu doar în cadrul politicii, ci şi în rândul populaţiei, situaţia de securitate este discutată. Aş dori să spun, săptămâna trecută am spus şi în Slovacia, că solidaritatea noastră în cadrul Alianţei este indubitabilă.
(…) Trăim în niște vremuri în care este dificil să excluzi anumite tematici. Am fost surprinși de prea multe ori de anunțuri din partea Rusiei care și-a contrazis comportamentul din anii trecuți. În ceea ce privește activitatea militară rusă în Moldova, îngrijorarea noastră privind destabilizarea Republicii Moldova nu este ceva nou, însă grija față de activități militare există dat fiind faptul prezenței Rusiei în Transnistria. Chiar în timpul vizitei mele am fost martor al unor amenințări ale Rusiei față de Republica Moldova de a închide aprovizionarea cu gaze. Nu putem exclude nimic, însă posibilitățile de destabilizare din partea Rusiei față de Moldova sunt cunoscute. Rusia face uz de ele și, totodată, președinta Maia Sandu și Guvernul sunt destul de puternice pentru a se opune. Republica Moldova necesită sprijinul nostru, nu doar sub forma unor ajutoare”, a menţionat oficialul german.
Totodată, șeful statului german recunoscut că a abordat greșit relația Federației Ruse cu Germania, menționând în mod special sprijinul acordat gazoductului Nord Stream 2.
„Într-un interviu acordat unei televiziuni de știri am declarat că toți suntem de acord cu viziunea lui Gorbaciov privind construirea unei mari case europene, însă astăzi constatăm că am eșuat la eforturile de a construi această casă. Asta nu înseamnă că încercarea construirii acestei case europene a fost una greșită. Am spus că, dacă privesc în spate din acest moment, sprijinul politic pe care, inclusiv eu, l-au acordat gazoductului Nord Stream 2 a fost o greșeală, o evaluare greșită”, a mai adăugat Frank-Walter Steinmeier.
