Aflat într-un sat necunoscut pentru Europa, cel mai mare depozit de muniții din Europa de Est – cel de la Cobasna, a fost și continuă să fie un pericol pentru Republica Moldova, mai ales acum, în contextul războiului din Ucraina. Despre aceasta au spus pentru TV6 de doi foști miniștri ai apărării de la noi. Mai mult, o eventuală explozie la depozitul militar ar putea echivala cu cea a unei bombe atomice similare celei aruncate peste Heroșima. Estimări în acest sens se conțin într-un studiu elaborat de Academia de Științe a Moldovei încă în anul 2005. Întrucât informațiile reale despre munițiile din depozitul militar de la Cobasna nu sunt disponibile în spațiul public, experții Academiei au făcut analize în funcție de datele cunoscute despre conținutul și cantitatea munițiilor depozitate în stânga Nistrului.
În cel mai mare depozit de muniţii din satul Cobasna, aflat sub controlul autorităților nerecunoscute de la Tiraspol, sunt depozitate peste 20 000 de tone de arme şi muniţii. Informația se conține într-un studiu realizat de Academia de Știință a Moldovei. Datele au fost confirmate pentru TV6 și de doi foști miniștri ai Apărării, potrivit cărora, jumătate din armament este învechit și nu poate fi folosit sau transportat. Totuși, munițiile din Cobasna prezintă un adevărat pericol pentru securitatea întregii regiuni, mai susțin foștii demnitari.
VITALIE MARINUȚA, fost ministru al Apărării, general: Unele muniții de acolo sunt de după Războiul II mondial, din anii ’60 -’70. Lor le-a trecut nu doar termenul de garanție, dar și cel de păstrare. Marea majoritate din ele foarte demult trebuiau să fie nimicite. Este acesta un pericol? Sigur că da!”.
VICTOR GAICIUC, fost ministru al Apărării, general: „Depozitul de la Cobasna, unde, după datele noastre sunt până la 20 000 de tone de muniții, desigur prezintă un pericol”.
Potrivit generalului Marinuța, depozitul de la Cobasna este supravegheat de Grupul Operativ de Trupe Ruse. Ar fi vorba despre circa 1.200 de militari, însă cifra nu este confirmată oficial, mai spune fostul ministru, Marinuța. În alt context, contactat de noi pentru a confirma sau infirma informația apărută în presă precum că după data de 24 februarie Rusia și-ar fi majorat numărul de soldați care păzesc acest depozit, purtătorul de cuvânt al Biroului politici de reintegrare, Mariana Sarî, ne-a spus că nu dețin astfel de date.
Nu se cunosc nici informaţii despre condiţiile în care este păstrat armamentul, afirmă Marinuța.
VITALIE MARINUȚA, fost ministru al Apărării, general: „Cu regret, în ultimii 20 de ani, pe teritotiul depozitului în cauză, nu au avut acces nici observatorii moldoveni și nici cei internaționali”.
Conform unui studiu al Academiei de Științe, în caz de deflagrație, puterea exploziei ar putea echivala cu cea a unei bombe atomice de 10 tone.
VITALIE MARINUȚA, fost ministru al Apărării, general: „O deflagrație a depozitului în cauză ar fi egală cu deflagrația bombei care fost aruncată la Heroșima. Este ceva foarte strașnic și eu tind să cred specialiștii de la AȘM. Noi putem spera doar că nu va fi această deflagrație, dar dacă va fi, va fi o tragedie destul de mare”.
O eventuală explozie va forma un crater cu o rază de 1,5 kilometri și cu o adâncime de 75 de metri, afirmă unii experți, potrivit cărora, în condițiile în care în Cobasna se află într-un mediu rural, raza de acțiune a exploziei poate ajunge la 40-50 de kilometri, inclusiv până la Orhei.
De cealaltă parte, fostul ministru Victor Gaiciuc spune că raza de acțiune a exploziei ar fi una mai mică.
VICTOR GAICIUC, fost ministru al Apărării, general: „O explozie va fi puternică. Estimez că raza de distrugere ar putea fi de 10-20 de km. Chiar să presupunem că va afecta până la 30 de km, cred că până la Nistru”.
Potrivit informațiilor de pe Wikipedia, depozitul militar de la Cobasna a fost creat în anii 1940 în raionul Râbnița. În perioada sovietică depozitul de muniții de artilerie nr. 1411 era un arsenal strategic al districtului militar de vest al URSS. Însă cea mai mare parte a munițiilor a fost stocată acolo după retragerea trupelor sovietice din fosta Republică Democrată Germană, Cehoslovacia și alte țări ale lagărului socialist.
La Summitul OSCE din 1999, Federația Rusă a promis că-și va retrage trupele și armamentul până în 2002. Între timp, ar fi fost retrase 22 de tone de muniții, fiind distruse 300 de tancuri și alte vehicule blindate. Toto acolo se păstrează munițiile fostei armate a 14-ea, dar și o parte din armamentul, evacuat în anii `90 de armata sovietică, din fosta RDG și Cehoslovacia.
