Sărbătoarile pascale vin cu datini și obiceiuri de o încărcătură spirituală imensă. În satul Palanca, din raionul Călărași, în aceste zile, oamenii îmbrăcați în straie naționale merg la biserică, unde, alături de cor, cântă colinde pascale, pe care le acompaniază cu toaca, ceea ce le dă un farmec aparte. Dangătul clopotelor se face și el auzit de dimineață până seara, căci o altă tradiție din bătrâni spune că în acestă perioadă poate bate clopotele orice doritor. Gospodinele gătesc bucate alese, iar ouăle sunt vopsite neapărat în roșu și negru. Cui sunt predestinate acelea din urmă aflați astăzi, la ora 19:30, urmărind emisiunea „Moldova la Pachet”, realizată de colega noastră Dorina Macarici.
În satul Palanca, oamenii se pregătesc minuțios de sărbătorile pascale, ținând cu sfințenie postul din înaintea Paștelui. În Săptămâna Mare, creștinii de aici își fac ordine în gospodării. Casele trebuie să strălucească de curățenie, iar mesele să se umple de bucate, mirosul de cozonac împânzește localitatea, iar în biserici se aud colindele pascale acompaniate de toacă. În joia mare, oamenii îmbracă straie naționale și se adună în locașul sfânt, unde se citesc cele 12 evanghelii ale patimilor Mântuitorului, iar apoi biserica se umple de colinde, cântate de oamenii locului, ce prevestesc Învierea Mântuitorului.
Tatiana Popa membră al Ansamblului Folcloric „Doruleț”: „Este respectat acel numar de cruci de 4-4-4-12. De fiecare dată trebuie sa fie crucea, dar noi batem așa cum simțim”.
Spre deosebire de colindele de Crăciun, inspirate din folclor, linia melodică a celor pascale este inspirată din vechile cântece religioase bizantine.
Totodată, fiecare dintre ele are un mesaj puternic prin care oamenii vor să ajungă la inima societății. Numai așa, spun ei, tradițiile nu se vor da uitării. Până și prin simbolistica straielor oamenii încearcă să transmită mesajul Învierii. Localnicii, ca pe timpuri, se îmbracă și astăzi în ținute naționale, iar femeile poartă neaparat broboade roșii.
Vera Gorii membră al Ansamblului Folcloric „Rădenenii”: „Iată așa cum ne vedeți acum, așa suntem îmbrăcați și de sărbătorile pascale, deoarece sângele Domnului înseamnă pentru noi viața și sănătatea și ne îmbrăcăm respectiv”.
Și ouăle se vopsesc neapărat în roșu, în multe alte culori, dar și în neagru, care, la fel, are o semnificație strâns legată de sărbătorile pascale.
Tatiana Popa membră al Ansamblului Folcloric „Doruleț”: „Ouăle negre erau predestinate celor adormiți”.
Tot aici, aproape întreaga zi se aude dangătul clopotelor, pentru că, anume de Paști, are voie să bată clopotele fiecare doritor.
Vitalie Gorii membru Ansamblului Folcloric „Rădenenii”: „Așa e o tradiție până la amiază se bat clopotele, se duce care vrea și bate clopotele”.
Ce alte obiceiuri inedite sunt păstrate cu sfințenie în Palanca Călărașilor, aflați, astăzi, la ora 19:30, urmărind emisiunea „Moldova la Pachet”.
