Aproape 5 milioane de oameni au părăsit Ucraina în 50 de zile război. Informațiile au fost prezentate de Agenția ONU pentru Refugiați. Majoritatea cetățenilor, circa 2 milioane 690 de mii, au ajuns în Polonia. Înaltul comisar al ONU pentru Refugiați, Filippo Grandi, a numit anterior valul de refugiați din Ucraina „cea mai mare criză a migrației din Europa de la cel de-al Doilea Război Mondial”.
Potrivit statisticilor Agenției ONU pentru Refugiați, până la 14 aprilie, 4.736.000 de persoane au părăsit Ucraina, deși, așa cum recunoaște organizația internațională, datele prezentate nu pot fi considerate depline, deoarece statisticile se bazează în principiu, pe date oficiale înregistrate la punctele de trecere a frontierei, iar printre cei care au fugit din calea războiului sunt ucraineni cu dublă cetățenie.
Conform datelor prezentate, Polonia a primit cei mai mulți dentre refugiați ucraineni – mai mult de jumătate. Următoarele destinații de migrație sunt România, Rusia, Ungaria și Moldova. Belarus a primit cel mai mic număr de oameni.
De asemenea, potrivit datelor agențiilor umanitare ONU, până la 14 aprilie, 870.000 de refugiați ucraineni care anterior părăsiseră țara din cauza ostilităților, s-au întors în Ucraina. Potrivit unui mesaj postat pe site-ul ONU, 30.000 de oameni se întorc zilnic acasă. Revenirea în masă a cetățenilor, se spune în postare, adâncește problema umanitară din Ucraina.
Ministerul rus al Apărării a raportat că nava de rachete „Moskva” și-a pierdut stabilitatea din cauza unei explozii de muniție și s-a scufundat, în timp ce era remorcat la destinaţie în condiții de furtună, scrie agenția TASS.
În seara zilei de 13 aprilie, la bordul navei-amiral a flotei ruse de la Marea Neagră a izbucnit un incendiu. Presa ucraineană, dar și unii oficiali și politicieni au declarat că vaporul a fost lovit de două rachete Neptun, de fabricație ucraineană. Ministerul rus al Apărării a anunțat că la bordul crucișătorului a izbucnit un incendiu care a declanșat explozia munițiilor. Ministerul nu a precizat cauza incendiului, menționând doar aceasta urmează a fi stabilită. Echipajul navei a fost evacuat către navele Flotei Mării Negre din apropiere.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu a confirmat implicarea Forțelor Armate militare ale Ucrainei în scufundarea crucișatorului rus „Moskva”.
„Mă gândesc doar la ce se întâmplă cu trupele noastre. (…) Ce se întâmplă cu armata Federației Ruse care ne-a atacat, care blochează Marea Neagră, sincer, nu-mi pasă. Dacă ea se micșorează, atunci nu este rău”, a spus Zelensky într-un interviu pentru BBC, răspunzând la o întrebare despre crucișătorul Moskva.
Crucişatorul „Moskva” a jucat un rol cheie atât ca navă de comandă, cât şi ca centru de apărare aeriană, iar pierderea lui ar putea forţa Rusia să-şi revadă poziţia în Marea Neagră. Despre acest lucru a anunţat Ministerul britanic al Apărării într-un raport publicat la 15 aprilie. Serviciile secrete britanice au mai menționat că de la începutul ostilităților din Ucraina, Rusia a pierdut două nave cheie de război, prima fiind Saratov.
În seara de joi spre vineri, periferia Kievului a fost bombardată, iar mai multe cartiere ale capitalei ucrainene au rămas, concomitent, fără electricitate, scrie Strana.ua. Victime sau pagube nu au fost raportate.
Ministerul rus al Apărării a anunțat la un briefing din 15 aprilie, noaptea trecută, rachete de croazieră „Kalibr” de înaltă precizie au lovit fabrica de mașini „Vizar” de la periferia Kievului și au distrus atelierele pentru producerea și repararea rachetelor antiaeriene cu rază lungă și medie de actiune, precum și a rachetelor anti-navă.
Din imaginile din satelit a fost estimat gradul de distrugere a satelor din Ucraina, în timpul atacurilor militare. Potrivit portalului Korrespondent.net, în regiunea Kiev, cea mai mare distrugere – 77% din teritoriu vizează satul Gorenka. Urmează Irpen , cu 71% din teritoriu distrus, Gostomel – cu 58%, Bucea – cu 26%, și Kiev – cu 1,4 la sută distrugeri. La Cernihiv, conform datelor preliminare, distrugerile acoperă 21% din suprafață, deși autoritățile locale vorbeau anterior de 70%. Potrivit imaginilor din satelit, la Mariupol, la data de 3 aprilie, gradul de distrugere era estimat la 22% din suprafața orașului, deși, potrivit sursei citate, autoritățile orașului declarau încă în luna martie distrugerea la 80-90% din teritoriu. Imaginile sunt publicate pe site-ul Institutului Națiunilor Unite pentru Formare și Cercetare.
