Ritmul de creștere a comerțului mondial în 2022 ar putea scădea la jumătate din cauza situației din Ucraina, potrivit unui raport al secretariatului Organizației Mondiale a Comerțului, publicat luni. Documentul, postat pe site-ul organizației, notează că ponderea Rusiei și Ucrainei în volumul total al comerțului și producției mondiale este relativ mică, dar ambele țări sunt furnizori importanți de bunuri esențiale, în special, alimente și energie.
După prognozele Băncii Mondiale, Organizația Mondială a Comerțului și-a publicat raportul privind consecințele economice ale războiului din Ucraina. Astfel, Secretariatul OMC prezice o creștere a prețurilor la alimente și energie, precum și o criză a semiconductoarelor. Potrivit documentului, deși ponderea Rusiei și a Ucrainei în volumul total al comerțului și producției mondiale este relativ mică, ambele țări sunt furnizori importanți de bunuri esențiale, în special alimente și energie. „În 2019, Rusia și Ucraina au furnizat aproximativ 25 la sută din grâu, 15% din orz și 45 la sută din exporturile de floarea-soarelui. Numai Rusia acoperea 9,4 la sută din comerțul global cu combustibili, inclusiv 20% din exporturile de gaze naturale,” anunță OMC. Prin urmare, costurile asociate cu reducerea comerțului și producției, cel mai probabil vor fi resimțite de oamenii din întreaga lume, din cauza prețurilor mai mari la alimente și energie, mai notează Organizația Mondială a Comerțului.
Înlocuirea petrolului rusesc cu cel din alte surse ar fi practic imposibil pentru țările UE. Declarația aparține secretarului general al Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol, Mohammed Barkindo, citat de Reuters. Potrivit lui, sancțiunile împotriva Rusiei ar putea duce la unul dintre cele mai grave șocuri de aprovizionare cu petrol din istorie. Chiar dacă OPEC va folosi capacitățile de producție din rezervă pentru a ajuta UE să facă față crizei, acest lucru nu va salva situația, notează publicația. Afirmațiile au fost făcute după reuniunea miniștrilor de externe ai UE, desfășurată în 11 aprilie la Luxemburg, unde s-a discutat problema embargoului european asupra importului de petrol și gaze rusești, la care țările UE nu au ajuns încă la un numitor comun.
Canalul de Telegram al Regimentului Azov a raportat că luni seara o substanță otrăvitoare de origine necunoscută a fost aruncată asupra armatei ucrainene dintr-un aparat aerian rusesc nepilotat, în orașul Mariupol. Victimele au prezentat probleme de respirație și insuficiență circulatorie.
Ulterior, liderul Regimentului Azov, Andrei Bilețki, a precizat că au avut de suferit trei personae, iar starea lor este satisfăcătoare.
Consilierul primarului din Mariupol, Petru Andrușcenko, a scris pe pagina sa din rețelele de socializare că anunțul despre utilizarea armelor chimice nu a fost confirmat și că el încercă să precizeze informațiile.
Viceministrul ucrainean al Apărării, Ana Malear, a sugerat, în timpul unui telemaraton, că Rusia ar fi putut folosi bombe cu fosfor în Mariupol, subliniind că sunt doar presupuneri și nu informații oficiale. Concluziile finale oficiale vor fi făcute mai târziu, a adăugat Malear, scrie RBC-Ucraina.
Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, a declarat că Washingtonul nu a confirmat folosirea armelor chimice în Mariupol, blocat de trupele ruse, deși Statele Unite au avertizat anterior partea ucraineană cu privire la probabilitatea ca Federația Rusă să folosească substanțe chimice în oraș, scrie RBC Ucraina, care citează CNN. Potrivit reprezentantului Departamentului de Stat, Washingtonul avea „informații credibile că rușii, probabil, s-ar fi pregătit să folosească agenți otrăvitori, gaze lacrimogene amestecate cu alte substanțe toxice” pentru a slăbi capacitatea de apărare a militarilor și a civililor ucraineni din Mariupol, iar partea americană i-a anunțatpe ucraineni despre asta.
Ministerul rus al Apărării a declarat că în noaptea de 11 aprilie la Mariupol, un grup de militari ucraineni în număr de până la 100 de persoane, în vehicule blindate a încercat prin lupte să iasă de pe teritoriul uzinei ”Iliicea” și să părăsească orașul. Această încercare a fost zădărnicită de atacurile aeriene și de artilerie. Au fost distruse trei tancuri ucrainene, cinci vehicule de luptă de infanterie, șapte mașini și au fost uciși aproximativ 50 de militari. În cadrul briefingului nu a fost raportat despre niciun atac chimic al armatei ruse asupra orașului Mariupol.
Anterior, ambele părți s-au acuzat reciproc de posibile provocări cu utilizarea armelor chimice. Serviciile secrete britanice consideră că luptele din estul Ucrainei se vor intensifica în următoarele 2-3 săptămâni, deoarece Rusia continuă să-și redirecționeze forțele în această direcție. Despre asta se spune în raportul zilnic postat pe Twitter de Ministerul britanic al Apărării.
Iar Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, în raportul său matinal pentru 12 aprilie, a raportat că trupele ruse finalizează redistribuirea unităților și echipamentelor în zona operațională de est. Unitățile repoziționate, potrivit mesajului postat pe Facebook, sunt concentrate în regiunile Belgorod și Voronej. Există, de asemenea, o repoziționare a aviației ruse pe aerodromurile care se află în imediata apropiere a granițelor de est ale Ucrainei.
Potrivit Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei, la 12 aprilie, armata ucraineană a distrus peste 730 de tancuri rusești, 157 de avioane, 140 de elicoptere, 349 de sisteme de artilerie, 63 de sisteme de apărare aeriană. Pierderile din rândul trupelor ruse, potrivit informației postate pe Facebook, s-ar ridica la aproximativ 19.600 de persoane.
Ministerul Apărării al Federației Ruse, în cadrul tradiționalului briefing matinal, a prezentat următoarele cifre ale pierderilor ucrainene în timpul operațiunilor militare: 130 de avioane, 99 de elicoptere, 244 de sisteme antiaeriene, 443 de drone, 2139 de tancuri și alte vehicule blindate. Nu au fost raportate pierderi de personal militar. În prezent, autenticitatea acestor informații este imposibil de verificat.
Un proiect de lege a fost înaintat Radei Supreme, potrivit căruia bărbații de vârstă militară care au părăsit Ucraina, trebuie să se întoarcă în țară în termen de 15 zile de la introducerea legii marțiale, altfel riscă pedepse cu închisoarea. Potrivit documentului, nerevenirea fără un motiv întemeiat după introducerea legii marțiale se pedepsește cu închisoare de la 5 la 10 ani, transmite InterfaxUcraina.
Acesta este al doilea proiect de lege din ultima vreme care prevede pedepse cu închisoarea pentru cei pasibili de serviciul militar, dar care au părăsit Ucraina în timpul legii marțiale. Primul proiect propune răspundere penală pentru trecerea ilegală a frontierei.
Polițiștii de frontieră din Ucraina intensifică măsurile de securitate la granița cu Republica Belarus şi pe segmentul regiunii transnistrene a Republicii Moldova. Despre acest lucru a anunțat astăzi reprezentantul Serviciului de Grăniceri de Stat al Ucrainei Andrei Demcenko, pe contul de Telegram al instituției. Potrivit lui, aceste măsuri sunt luate pentru a preveni escaladarea situației în aceste zone.
Anterior, Statul Major al Ucrainei a declarat în repetate rânduri despre posibilitatea utilizării Transnistriei de către Rusia pentru anumite provocări și acțiuni militare, acuzații negate de Tiraspol.
Și autoritățile de la Chișinău au declarat că, pentru moment, nu există informații despre amenințări care ar veni din regiunea transnistreană, menționând că situația din stânga Nistrului este monitorizată atent împreună cu partenerii străini.
