Evenimentele din 7 aprilie 2009 au stârnit discuții contradictorii în Parlament. Președintele Legislativului, Igor Grosu a solicitat Comisiei securitate naţională, apărare şi ordine publică să desfășoare audieri cu privire la acțiunile de acum 13 ani, iar fostul președinte al țării, Vladimir Voronin a declarat că vrea să știe cine au fost organizatorii. La rândul său, deputatul PAS, Lilian Carp, care este și președintele Comisiei, a spus că procurorii au reluat examinarea dosarului, iar informațiile vor fi prezentate societății. Parlamentarii au ținut și un minut de reculegere în memoria victimelor protestelor de atunci, manifestații soldate și cu devastarea clădirilor Președinției și a Parlamentului.
Președintele Parlamentului a declarat că ziua de 7 aprilie înseamnă ziua libertății, când trebuie să ne amintim de miile de tineri care au ieșit în stradă, pentru a-și apăra viitorul european și speranța într-o viață mai bună. Igor Grosu s-a arătat indignat însă că în toți acești ani nu există nici un dosar finalizat.
IGOR GROSU, președintele Parlamentului: „Au trecut 13 ani și noi nu avem un dosar „7 aprilie” finalizat. Solicit Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică să organizeze audieri și să invite instituțiile responsabile, iar în cel mai scurt timp să prezinte informații societății despre acest eveniment”.
LILIAN CARP, deputat PAS: „Am făcut deja aceste demersuri către Procuratură, dosarul „7 aprilie” este reluat încă din toamnă. Unele acțiuni care au fost întreprinse, noi o să le discutăm în comisie și le vom prezenta opiniei publice în viitorul apropiat”.
Fostul președinte al țării, deputatul comunist, Vladimir Voronin a declarat că tinerii care au ieșit în PMAN în 7 aprilie 2009 au fost mobilizați de cineva și a cerut ca ancheta să stabilească cine a stat în spatele lor. În replică, președintele Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a spus că există dovezi care arată că președintele de atunci Voronin ar fi fost trădat din interiorul partidului său.
VLADIMIR VORONIN, deputat BCS: „Trebuie de concretizat de către cine și cu ce scop au fost mobilizați și scoși în PMAN. Dvs. toți împreună care ați guvernat țara timp de 13 ani, ați avut mult timp, 13 ani să vă clarificați. De două ori acest dosar a fost închis și de două ori a fost deschis”.
LILIAN CARP, deputat PAS: „Am văzut și secvențe noi video în care apăreți dumneavoastră și spuneți unor foști colegi de partid și dvs. „m-ați trădat”, așa le spuneți și aici chiar e interesant cine v-a trădat… Cred că știți mai multe despre ce s-a întâmplat acolo, la 7 aprilie și despre cum băieții s-au organizat din interiorul partidului și v-au trădat”.
În cele din urmă, deputații au ținut un minut de reculegere în memoria victimelor din 7 aprilie 2009.
Mai apoi, deputații și-au amintit de alte atrocități, iar cei din Blocul Comuniștilor și Socialiștilot au solicitat să se țină un minut de reculegere și în memoria victimelor pogromului de acum 119 ani, când la Chișinău au fost masacrați mii de evrei. Ulterior, în debutul ședinței, pe ecranele din sala plenului au fost rulate imagini cu victimele războiului din Ucraina, iar unii deputați s-au emoționat până la lacrimi.
Amintim că evenimentele de acum 13 ani au fost generate de rezultatele algerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, câştigate de Partidul Comuniştilor după ce aceștia au obținut pentru a treia oară consecutiv majoritatea în Parlament. Mii de tineri au ieșit în centrul Capitalei ca să protesteze și tot atunci a fost devastată clădirea Parlamentului și cea a Președinției. Poliţia a început reținerea în masă a persoanelor care se aflau în stradă.
Mai târziu, s-a constatat că, în noaptea respectivă, zeci de tineri au fost bătuţi în PMAN şi în comisariate, iar tânărul Valeriu Boboc a murit în urma loviturilor. Până în prezent, unii dintre condamnații pentru violențele din acea zi au fost ministrul de Interne de atunci, Gheorghe Papuc și fostul comisar general al mun. Chișinău, Vladimir Botnari.
Papuc a primit patru ani de închisoare cu executare, iar Botnari – doi ani cu suspendare, pentru neglijență în serviciu și încălcarea drepturilor și intereselor ocrotite de lege. Cei doi au fost însă achitați de Curtea Supremă de Justiție.
