Reducerea drastică a utilizării combustibililor fosili, creşterea suprafeţelor împădurite şi scăderea consumului de carne sunt doar câteva dintre acţiunile necesare în acest deceniu pentru a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius peste temperaturile din perioada preindustrială, potrivit unui raport publicat luni de Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (IPPC), scrie Digi24.RO.
În ciuda avertismentelor privind schimbările climatice emise de IPCC încă din 1990, emisiile globale au continuat să crească în ultimul deceniu, atingând cel mai înalt punct din istorie, scrie Reuters, citând una din concluziile raportului.
Rezultatul: Emisiile globale sunt pe cale să depășească limita de încălzire de 1,5 grade Celsius față de nivelurile preindustriale, prevăzută în Acordul de la Paris din 2015 și să atingă aproximativ 3,2 grade Celsius până la sfârșitul secolului.
„Am părăsit COP26 desfășurat la Glasgow cu un optimism naiv, bazat pe noi promisiuni și angajamente”, a declarat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, la publicarea raportului. „Dar angajamentele actuale privind clima ar însemna (încă) o creștere cu 14% a emisiilor. Și majoritatea emițătorilor majori nu iau măsurile necesare pentru a-și îndeplini promisiunile”, a mai declarat Guterres.
În acest moment, doar reducerea severă în acest deceniu a emisiilor în toate sectoarele, de la agricultură şi transporturi la energie şi construcţii, poate schimba lucrurile, se precizează în raport. Chiar şi în acest caz, guvernele ar trebui, totodată, să intensifice eforturile de a planta mai mulţi copaci şi de a dezvolta tehnologii care ar putea elimina o parte din dioxidul de carbon aflat deja în atmosferă după mai bine de un secol de activitate industrială.
„Este acum sau niciodată”, a spus copreşedintele raportului IPPC, Jim Skea, într-o declaraţie ce însoţeşte raportul, citată de BBC News.
Aceasta este ultima dintr-o serie de trei părţi ale raportului, următorul ciclu de revizuiri fiind aşteptat peste cel puţin cinci ani.
Interesele diferite
În timp ce alte rapoarte recente ale IPPC au abordat cele mai recente descoperiri ştiinţifice în materie de schimbări climatice, precum şi modalităţi prin care lumea se poate adapta la o lume tot mai caldă cu fiecare an, concluziile publicate luni au abordat modalităţile de reducere a emisiilor, ceea ce îl face unul dintre cele mai controversate rapoarte ale pachetului pentru guverne.
Unii oameni de ştiinţă au descris procesul ca fiind „chinuitor”, iar grupul IPPC a fost nevoit să amâne publicarea raportului cu şase ore, luni. „Ţări diferite au interese diferite”, a declarat climatologul şi coautorul raportului Jan Minx. „Toţi vor să se asigure că preocupările lor sunt abordate, dar oamenii de ştiinţă au ultimul cuvânt”, a adăugat acesta.
În ziua publicării raportului, comisarul european pentru politici climatice, Frans Timmermans, a îndemnat factorii de decizie europeni să își dubleze eforturile pentru a pune capăt dependenței de cărbune, gaz și petrol rusesc.
„Războiul din Ucraina nu a făcut decât să ne intensifice sentimentul de urgență, pentru că acum nimeni nu poate găsi o scuză, în opinia mea, pentru a nu grăbi încetarea utilizării excesive a combustibililor fosili”, a declarat Timmermans în Parlamentul European. „Nu putem continua să importăm cantități masive de combustibili fosili”, a adăugat acesta.
Însă nu mai departe de începutul lunii martie, Frans Timmermans declara că „istoria a luat o altă turnură”, drept pentru care Uniunea Europeană a anunțat că permite revenirea la producerea energiei electrice pe bază de cărbune.
Atât cererea de cărbune, cât și utilizarea sa pentru producția de electricitate la nivel global sunt în creștere, în ciuda promisiunilor făcute la COP26, acordul
Reducerea cererii
În timp ce rapoartele IPCC anterioare privind atenuarea emisiilor de carbon tindeau să se concentreze pe promisiunea unor alternative durabile de combustibil, cum ar fi energia solară și eoliană, noul raport evidențiază în mod unic necesitatea reducerii cererii consumatorilor.
„Majoritatea oamenilor au presupus că reducerea cererii ar putea fi realizată prin îmbunătățiri ale eficienței”, a spus antropologul economic Jason Hickel de la London School of Economics. „Dar dovezile pe care le avem acum sugerează că nu vor fi suficiente în sine”, a precizat acesta.
Fără a reduce cererea de energie, notează raportul IPPC, reducerea rapidă a emisiilor până la sfârșitul acestui deceniu pentru a menține încălzirea globală sub 1,5 grade Celsius va fi aproape imposibilă.
„Acceptarea unui stil de viață cu un consum redus de energie este aproape singura mișcare de politică rapidă care ne rămâne pentru a preveni efectele dezastruoase ale schimbărilor climatice”, a declarat la rândul său Daniel Quiggin, cercetător climatic la Institutul pentru politici publice Chatham House din Marea Britanie.
Această „atenuare a cererii”, așa cum spune raportul, impune guvernelor sarcina de a adopta politici care să stimuleze alegerile durabile. Un exemplu ar fi investițiile în pistele de biciclete și transportul public.
O astfel de acțiune poate încetini creșterea economică cu câteva puncte procentuale pe termen scurt, se arată în raport, dar aceste pierderi ar fi depășite de beneficiile economice generate de prevenirea schimbărilor climatice extreme.
În urmă cu un deceniu, reducerea cererii a fost „defavorabilă din punct de vedere politic”, a spus Quiggin. „Dar acum, atât cu pandemia, cât și cu criza Rusia-Ucraina, vedem… începutul voinței politice. Când oamenii apreciază cu adevărat amploarea unei crize și problemele pe care aceasta le poate crea, ei sunt dispuși să reducă consumul”, a semnalat Daniel Quiggin.
Energia eoliană și solară au generat 10% din electricitatea globală în 2021. Sursă foto: Profimedia Images
Secretarul general al ONU denunță minciunile guvernelor și companiilor
Antonio Guterres a denunţat luni minciunile „anumitor guverne şi ale conducerii companiilor” în ceea ce priveşte lupta împotriva încălzirii climatice, ca reacţie la publicarea raportului ICC. „Unele guverne şi şefii unor companii spun una şi fac alta. Pentru a spune mai simplu, ei mint”, a declarat Antonio Guterres, calificând drept „covârşitor” noul raport al IPPC cu privire la scenariile pentru limitarea încălzirii globale şi a impactului ei deja devastator, transmite Agerpres.
„Este un dosar dezonorant, un catalog de promisiuni goale care ne aşează pe drumul spre o lume de netrăit”, a continuat Guterres într-un mesaj înregistrat, în care atrage atenţia şi asupra „dispariţiei unui milion de specii” sau asupra multiplicării fenomenelor „de caniculă fără precedent, a furtunilor îngrozitoare şi asupra penuriei generalizate de apă”.
Ştiinţa ne explică faptul că acesta este rezultatul politicilor noastre energetice actuale”, a adăugat secretarul general al ONU, acuzând „ţările şi companiile mari poluatoare (cu gaze cu efect de seră) nu doar că se fac că nu văd, dar mai toarnă şi gaz pe foc”.
„Ei sufocă planeta noastră, în numele intereselor lor personale şi al investiţiilor lor istorice în combustibilii fosili, în timp ce soluţii regenerabile mai ieftine oferă locuri de muncă verzi, securitate energetică şi o mai mare stabilitate a preţului”, a subliniat liderul ONU, pe fondul crizei energetice legate în special de conflictul din Ucraina.
Criticând „nebunia morală şi economică” a noilor investiţii în domeniul combustibililor fosili, el a lansat un apel la încetarea oricărei finanţări a cărbunelui şi „transferarea încă de acum a investiţiilor şi subvenţiilor de la combustibilii fosili la energiile regenerabile”.
„Alegerile făcute azi de către state vor permite menţinerea angajamentului cu privire la limitarea creşterii temperaturii medii globale până la 1,5 grade Celsius sau îl vor distruge. Promisiunile şi planurile trebuie să se transforme în realitate şi în acţiune acum”, a conchis secretarul general al ONU.
2021 a fost un avertisment
Anul 2021 a arătat foarte clar că lumea simte deja efecte fără precedent ale crizei climatice pentru care mulți nu sunt pregătiți, inclusiv evenimente de topire semnificative în regiunea arctică, inundații mortale, valuri de căldură fără precedent și secete istorice.
Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene a constatat că concentrațiile globale de gaze cu efect de seră – cauza principală a crizei climatice și a dezastrelor care se agravează – au continuat să crească.
„2021 a fost încă un an cu temperaturi extreme, cu cea mai călduroasă vară în Europa, valuri de căldură în Mediterană, ca să nu mai vorbim de temperaturile nemaiîntâlnit de ridicate din America de Nord”, a spus la începutul anului 2022 directorul Copernicus, Carlo Buontempo, adăugând că „aceste evoluții sunt un memento sumbru al necesității să ne schimbăm modul de viață, să facem pași decisivi și eficienți spre o societate sustenabilă și să luăm măsuri pentru reducerea emisiilor nete de carbon”.
În 2021, aproape fiecare colț al lumii a simțit efectele faptului că planeta se încălzește rapid. Cercetătorii de la Copernicus au indicat câteva regiuni care au înregistrat cele mai multe temperaturi peste medie în 2021:
- vestul SUA și Canada până la Groenlanda,
- zone mari din Africa centrală și de nord,
- Orientul Mijlociu.
- Inversarea încălzirii globale, un motiv pentru care merită să lupți
În noiembrie 2021, Climate Action Tracker, un grup internațional de cercetare cu scopul de a monitoriza acțiunile pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a avertizat că lumea se îndreaptă către o încălzire globală de 2,4 grade Celsius până în 2100, dacă nu și mai mult, în ciuda angajamentelor noi și actualizate ale țărilor în materie de climă, inclusiv cele făcute la COP 26, conferința ONU privind schimbările climatice de la Glasgow.
De asemenea, experții climatici au avertizat în cadrul COP26 că emisiile de gaze cu efect de seră la nivel mondial în 2030 vor fi de aproximativ două ori mai mari decât cele necesare pentru limitarea încălzirii globale la 1.5 de grad e Celsius peste nivelurile preindustriale.
Grafic care arată că este posibil ca temperaturile globale să crească cu mai mult de 2°C peste nivelurile preindustriale până în 2100. Chiar și cel mai optimist scenariu depășind obiectivul de 1,5 °C al acordului de la Paris. Captură foto: The Guardian.com
Angajamente climatice ale statelor lumii nu sunt suficiente şi vor duce la o încălzire a planetei noastre cu 2,7 grade Celsius, sau cu 2,1 grade Celsius în cel mai bun caz, până la sfârșitul acestui secol, dacă sunt luate în calcul promisiunile privind neutralitatea carbonului, potrivit celor estimărilor formulate de ONU şi publicate în cadrul COP26. În acel moment, planeta ar fi în stare critică.
Peste 90% dintre ţările lumii se vor confrunta cu temperaturi extreme din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră
Aproape fiecare ţară din lume ar putea avea parte de unul din doi ani deosebit de călduroşi începând din 2030, potrivit unui studiu publicat la începutul lunii ianuarie în jurnalul Communications Earth and Environment. Cercetarea scoate în evidenţă responsabilitatea majoră pe care o au emisiile de gaze cu efect de seră de la principalii poluatori ai lumii.
92% dintre cele 165 de ţări studiate se preconizează că vor înregistra o dată la doi ani temperaturi extrem de ridicate. Aceşti ani sunt definiţi prin atingerea nivelului record aşteptat o dată la o sută de ani în epoca preindustrială, înainte de creşterea exponenţială a emisiilor rezultate din activitatea umană, responsabile de schimbările climatice.
O concluzie „care subliniază urgenţa şi demonstrează că ne îndreptăm către o lume mult mai caldă pentru toată lumea”, a declarat Alexander Nauels, de la organizaţia neguvernamentală Climate Analytics, coautor al studiului.
