Conflictul transnistrean este problema Republicii Moldova și trebuie soluționată aici. Declarația aparține președintelui României, Klaus Iohannis, care a efectuat, miercuri, o vizită la Chișinău, împreună cu premierul român Nicolae Ciucă. Oficialul a făcut referire la acest subiect în contextul în care Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a votat, marți, un amendament prin care a regiunea transnistreană a fost recunoscută drept zonă de ocupație rusă.
Referindu-se la amendamentul votat de APCE prin care regiunea transnistreană a fost recunoscută drept zonă de ocupație, președintele României a declarat că diferendul transnistrean trebuie soluționat în interiorul țării.
KLAUS IOHANNIS, președintele României: „Rezoluția Adunării Parlamentare are valoare de declarație politică, însă problema transnistreană este a Moldovei, trebuie rezolvată aici, în formatele internaționale recunoscute, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale și fără să afecteze parcursul pro european al RM”.
Iar șeful statului a reiterat că Moldova optează pentru soluționarea pașnică a acestui conflict.
MAIA SANDU, președintele Republicii Moldova: „Noi am spus și am cerut întotdeauna retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană, noi am cerut și cerem lichidarea munițiilor din raioanele din stânga Nistrului și în continuare pledăm pentru soluționarea pașnică a acestui conflict”.
Totodată, întrebată cum autoritățile vor negocia cu cele de la Tiraspol, în condițiile declarațiilor anterioare făcute după ce Chișinăul a anunțat că depune cerere de aderare la UE, Maia Sandu a spus că regimul din stânga Nistrului se contrazice pe acest subiect.
MAIA SANDU, președintele Republicii Moldova: „Declarațiile regimului de la Tiraspol se contrazic. Pe de o parte, ei spun că își doresc independența, pe de altă parte, se întreabă de ce nu au fost consultați atunci când s-a luat decizia să se semneze cererea de aderare la UE. Este important ce vor cetățenii RM. Și cei de pe malul drept și cei de pe malul stâng. Evident că rezolvarea conflictului transnistrean este o problemă serioasă la care căutăm soluții și repet, această soluție trebuie să fie una pașnică”.
De asemenea, discuțiile dintre președintele Maia Sandu și omologul său român Klaus Iohannis s-au axat și pe securitatea din regiune, dar și problema refugiaților care părăsesc în număr tot mai mare țara vecină.
MAIA SANDU, președintele Republicii Moldova: „Acțiunile militare au destabilizat întreaga regiune, iar provocările cauzate de acest război pun presiune mare și pe Republica Moldova. Avem nevoie de sprijinul partenerilor și prietenilor noștri pentru a le depăși. Țara noastră a oferit ajutor umanitar țării vecine și prietene, primind oamenii săi care fug din calea războiului. Aproape 340 de mii de persoane au trecut frontiera dintre Ucraina și RM de la începutul războiului. E un efort semnificativ pentru o țară mică cu venituri modeste”.
KLAUS IOHANNIS, președintele României: „România este alături de RM și de toți cetățenii săi, așa cum a fost mereu. Pe noi puteți să contați. Pe lângă noi mai puteți conta pe toate statele comunității noastre europene și euroatlantice. De la începutul conflictului, România a alocat RM asistență umanitară consistentă sub diverse forme: combustibil, resurse energetice, transporturi cu materiale de primă necesitate pentru a fi puse la dispoziția refugiaților ajunși aici, în RM”.
Moldova a început să primească refugiați din Ucraina din 24 februarie, iar acum în țara noastră se află în jur de 100 de mii de cetățeni din statul vecin. Din numărul total, potrivit autorităților, în jur de 5000 de refugiați se află în cele 96 de centre de plasament temporar, restul sunt cazați la rude, prieteni, în familii sau stau pe cont propriu.
