Consiliile raionale vor primi peste 21 de milioane de lei pentru gestionarea fluxului de refugiați. O decizie în acest sens a fost luată de Comisia pentru Situații Excepționale în ședința de ieri. Sumele de bani au fost alocate localităților în funcție de numărul cererilor și Centrelor de refugiați, dar și în baza cheltuielilor prezentate de responsabilii din regiuni. Până vor ajunge banii, primarii se plâng că deja fac față cu greu întreținerii refugiaților din statul vecin.
Potrivit Dispoziției emise de Comisia pentru Situații Excepționale, 30 de consilii raionale și UTA Găgăuzia vor primi mijloace financiare pentru a gestiona criza refugiaților din Ucraina. Cei mai mulți bani va primi Consiliul Municipal Chișinău – nouă milioane 555 de mii de lei. Consiliul municipal Bălți va beneficia de peste un milion 200 de mii de lei, iar Consiliul raional Strășeni și UTA Găgăuzia vor primi puțin peste un milion de lei.
La polul opus se află Consiliul raional Drochia, care va încasa 78 de mii de lei pentru 20 de refugiați. 117 mii de lei vor fi alocați Consiliului raional Rîșcani, care are cu 10 refugiați mai mult. Iar pentru cei 44 de refugiați din raionul Rezina, Consiliul raional va primi aproape 130 de mii de lei.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat pentru TV6 că banii au fost alocați pentru primele necesități și nu acoperă toate cheltuielile primăriilor. Ea a mai precizat că resursele financiare se oferă doar Centrelor care au fost acreditate la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
ANASTASIA TABURCEANU, purtător de cuvânt al Guvernului: „Unii au cheltuit mai mult și la ei poate se acoperă 50%, 70%, dar la alții doar 30%, de exemplu. Criteriile s-au făcut în baza cererilor de la Centrele de refugiați, care au arătat cheltuielile lor”.
Între timp, primarii localităților din țară susțin că procedura de acreditare a Centrelor este anevoioasă. Mai mult, ei susțin că nu mai fac față cheltuielilor pentru întreținerea refugiaților din Ucraina.
CONSTANTIN COJOCARI primarul municipiului Edineț: „Trebuie să fie două cabine de duș. Eu, de exemplu, am o Asociație obștească care are un hotel micuț cu 18 locuri, dar acolo scrie că trebuie să ai minimum 20. Ei acolo când erau 18, amenajau pe podea și cazau până la 36 de persoane, dublu, iar acum lui i se spune că tu nu ai două cabine de duș și nu ai 20 de locuri, ceea ce nu este logic. Oamenii aceștia, până în prezent, au întreținut până la 36 de refugiați și Guvernul zice că nu corespunde standardelor”.
ION BORTĂ, primarului satului Costești: „Este foarte greu. Centrul este în gestiunea primăriei și trebuie să dai în concesiune clădirea asistenței sociale. Sunt niște lucruri necoordonate și nechibzuite juridic. Să ai clădirea primăriei și să o dai în concesiune de urgență acuma la asistența socială când procedura trebuia să fie făcută de la bun început, să facă această acreditare pe primărie și să nu fie atâtea probleme”.
De cealaltă parte, reprezentanții Guvernului susțin că procesul de acreditare a Centrelor de plasament pentru refugiați este destul de simplu.
ANASTASIA TABURCEANU, purtător de cuvânt al Guvernului: „Nu se pune niciun fel de dificultate. Procesul de acreditare a Centrelor este extraordinar de ușor și democratic. Important este că cei care se acreditează să păstreze cheltuielile în plafonul stabilit anterior de către Guvern”.
Acum câteva zile, deputații fracțiunii Partidului „ȘOR” au cerut un control amănunțit privind modul de cheltuire a banilor pentru întreținerea refugiaților ucraineni. O solicitare în acest sens a depus, la Procuratura Generală, Marina Tauber. În scrisoarea se menționează că Guvernul nu a prezentat acte confirmative, ce ar reflecta detaliat costurile și cheltuielile reale suportate pentru gestionarea crizei refugiaților, atât din Bugetul Public Național, cât și din fonduri externe. Purtătorul de cuvânt al Procuraturii ne-a spus că ne poate oferi joi detalii la acest subiect.
Și premierul Natalia Gavrița a recunoscut la începutul ședinței de miercuri a Guvernului că nu există transparență cu privire la repartizarea ajutoarelor umanitare și a cerut Ministerului Finanțelor, celui al Muncii, MAI și Cancelariei de Stat să prezinte rapoarte la acest subiect. Ulterior, Gavrilița a declarat că Guvernul urmează să vină cu detalii referitor la banii alocați pentru întreținerea refugiaților.
NATALIA GAVRILIȚA, premier: „Noi am făcut anumite estimări în baza experienței altor țări. De asemenea, am adoptat anumite regulamente care prevăd limite de cheltuieli în centrele de plasament. Dar aici trebuie să vedem costurile totale pentru societate, pentru că s-a mobilizat toată lumea, nu doar Guvernul. Acuma contabilizăm”.
Moldova a început să primească refugiati din Ucraina din 24 februarie, iar acum în țara noastră se află în jur de 100 de mii de cetățeni din statul vecin. Din numărul total, potrivit autorităților, în jur de 5000 de refugiați se află în cele 96 de centre de plasament temporar, restul sunt cazați la rude, prieteni, în familii sau stau pe cont propriu.
