Pe fondul escaladării conflictului dintre Ucraina și Federația Rusă, prețurile la gaze au crescut cu aproape 50 la sută, iar cele pentru alte bunuri, precum cerealele, s-au majorat și ele la bursele internaționale. Potrivit celui mai negativ scenariu, prețurile mondiale la grâul alimentar pot depăși 400 de dolari pe tonă, iar la porumb sar apropia de acest nivel. Ce alte consecințe economice poate avea conflictul ruso-ucrainean vedeți în următorul reportaj.
Cu puțin timp înainte de escaladarea conflictului dintre Rusia și Ucraina, primul director adjunct al Fondului Monetar Internațional a evaluat posibilele consecințe ale acestuia pentru economia globală. Într-un astfel de caz, a spus ea, lumea ar putea fi pusă în fașa unor costuri în creștere ale energiei și cu o inflație ridicată.
GITA GOPINATH, primul director adjunct al FMI: „Rata inflației generale crește peste tot din cauza costului ridicat al energiei, iar acest conflict nu poate decât să umfle și mai mult prețurile”.
Pe fondul știrilor despre intrarea trupelor ruse pe teritoriul Ucrainei, prețurile petrolului și gazelor au crescut imediat pe piețele mondiale. Prețul petrolului Brent pentru prima dată din 2014 a depășit 100 de dolari pe baril. În 24 februarie, se tranzacționa la 105 dolari. Iar prețul gazului la bursele europene a trecut de 1.600 de dolari per mia de metri cubi.
Escaladarea conflictului ruso-ucrainean a afectat și prețurile la produsele agricole de pe piața mondială. La bursa CBOT, contractele futures pe grâu au atins nivelul maximum din ultimii 9 ani, prețul crescând din 23 februarie la aproape 322 dolari pe tonă.
Potrivit centrului analitic SovEcon, în cel mai rău scenariu, prețurile mondiale la grâul alimentar pot depăși 400 de dolari pe tonă, iar prețurile la porumb s-ar putea apropia de această cifră.
Economia ucraineană a început să sufere pierderi chiar înainte ca Rusia să recunoască independența autoproclamatelor republici Donețk și Luhansk – doar pe fundalul zvonurilor despre o posibilă escaladare a tensiunii.
Potrivit administrației prezidențiale a Ucrainei, țara a pierdut până la 2,6 miliarde de euro pe lună. Acestea sunt investiții înghețate, inflație, pierderi din cauza perturbărilor din traficul aerian. Imediat după ce Rusia a recunoscut autoproclamatele republici din Donbass, hrivna ucraineană s-a prăbușit: dolarul ajungând la 29 de hrivne. Aceasta este a doua cea mai mare scădere a hrivnei din februarie 2015.
Operațiunea militară din Donbas a afectat însă și cursurile de schimb din Rusia. Dolarul și euro au doborât recordurile din 2016 și 2014. Iar bursele de la Moscova și Sankt Petersburg și-au sistat activitatea. Potrivit Bloomberg, în prima zi după izbucnirea ostilităților din Ucraina, oamenii de afaceri ruși au pierdut 39 de miliarde de dolari. Cel mai mult, conform estimărilor Bloomberg, mai mult de 6 miliarde de dolari, a pierdut președintele Lukoil, Vaghit Alekperov.
Mai multe companii auto din lume au decis să suspende furnizarea de mașini noi către Federația Rusă. Potrivit portalului RBK, printre acestea se numără Audi, General Motors, Volkswagen, Skoda și Jaguar Land Rover. Companiile au făcut acest pas din cauza situației din Ucraina și a deprecierii rublei. Nu se știe cât va mai dura această pauză.
Consecințe mai tangibile pentru Rusia vor apărea mai târziu, când sancțiunile anunțate împotriva acesteia vor începe să opereze. Este cunoscut deja despre suspendarea proiectului Nord Stream 2, restricții serioase la exportul de tehnologie și sancțiuni împotriva celor mai mari bănci rusești.
Marea Britanie a anunțat, de exemplu, că nu se va lăsa până când economia rusă nu va fi distrusă. ”Se planifică înghețarea activelor rusești în Europa și blocarea accesului Moscovei la piețele financiare europene”, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la 24 februarie, transmite Deutsche Welle.
UE discută activ ideea deconectării Federației Ruse de la sistemul de tranzacții de plată SWIFT. În Rusia, totuși, susțin că aceste măsuri nu vor avea un impact puternic asupra economiei și că au fost pregătiți pentru ele.
Între timp, Moody’s a desemnat cele mai vulnerabile țări din CSI în cazul unor sancțiuni occidentale dure împotriva Rusiei din cauza escaladării conflictului cu Ucraina. Printre principalele riscuri ale acestor țări se numără reducerea remitențelor. Într-un studiu realizat de analiștii agenției de rating, se spune că Belarus, Kârgâzstan, Tadjikistan, Moldova și Armenia sunt cele mai vulnerabile state în raport cu conflictul ruso-ucrainean.
Calitatea de membru al Rusiei în Consiliul Europei a fost suspendată pentru o perioadă, în urma evenimentelor din Ucraina. Decizia a fost luată astăzi de Comitetul de Miniștri cu votul a 42 de țări membre din cele 47, scrie Reuters. Potrivit unui comunicat, inițiatorii procedurii sunt Ucraina și Polonia. Federația Rusă nu a comentat deocamdată decizia.
