Moldovenii nu ar avea unde să se adăpostească în cazul unei destabilizări în zonă. Buncărele de pe teritoriul țării, amenajate cândva tocmai pentru o astfel de situație, sunt nefuncționale, spune fostul director interimar al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor. Contactat de noi, ministrul Apărării nu a dorit să ne ofere informații. Prin urmare, rămâne deschisă întrebarea unde ne ascundem într-o eventuală situație de criză.
Pe teritoriul Moldovei există peste 200 de catacombe sau edificii pentru refugiu în caz de dezastre precum atacuri nucleare, bombardamente sau cutremure. Majoritatea sunt în municipiul Chișinău și câteva în Bălți, Ungheni, Orhei, Cahul, Edineț, Soroca și regiunea găgăuză. Cândva, toate erau funcționale și asigurau liniștea oamenilor în situații excepționale.
ION ȘTEFĂNIȚĂ, fost director interimar al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor: „Avem aceste urme ale buncărului de altă dată, cu sistem de ventilare cu aer, respectiv acest tunel care duce în curtea vecină. Trusa medicală, sistemul anti-incendiu și respectiv energia, apa, toate erau asigurate în aceste buncăre de apărare”.
De-a lungul timpului, adăposturile au rămas însă doar cu pereții și ușile bronate.
ION ȘTEFĂNIȚĂ, fost director interimar al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor: „ Noi nu avem niciun buncăr, cel puțin care eu le-am cercetat, nu avem nici unul într-o situație bună”.
E lipsit de comodități și buncărul de pe strada Mihail Kogălniceanu, din capitală.
BULAȘ IURIE, reporter TV6: „Această încăpere, construită pentru a asigura securitatea oamenilor în situații excepționale, a fost folosită o singură dată și atunci doar pentru excerciții militare. Ceea ce s-a vrut cândva a fi un loc sigur, cu trecerea anilor, s-a transformat într-un subsol inutil. Acum, pereții cu grosimea de un metru și ceva, dar și ușile blindate le asigură un adăpost doar șobolanilor care mișuna pe aici”.
Pentru a ști dacă autoritățile iau în considerare existența adăposturilor și dacă vor să le reutileze, am cerut informații de ministrul Apărării, dar Anatolie Nosatîi a refuzat să ne vorbească.
Între timp, fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța, ne-a comunicat că astfel de încăperi au existat în instituțiile de stat și aveau rolul de a proteja angajații diferitor structuri.
VITALIE MARINUȚA, fost ministru al Apărării: „Cu regret oamenii nu au unde se adăposti în caz de necesitate. Una că așa au fost circumstanțele și nu s-a investit în menținerea lor, iar altele din anii 90, cu o suprafață mai mare, au fost privatizate”.
Președintele Asociației Veteranilor din Afganistan susține că în perioada sovietică pregătirea pentru un eventual pericol să făcea la modul cel mai serios.
MIHAIL MOCAN, președintele Asociației Veteranilor din Afganistan: „Atunci erau și programe de apărare civilă, atunci când se anunța alertă, iar oamenii erau instruiți cum să procedeze în caz de război sau altă situație, precum atacurile aeriene”.
Între timp, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență ne-a comunicat că edificiile de protecție existente pot fi utilizate doar în cazul unui incendiu nuclear atomic. Instituția nu ne-a putut oferi însă un număr al acestor obiective.
LUDMILA DAVID, șef șecție protecție inginerească din cadrul IGSU: „Moldova este înconjurată de 7 centrale nuclear atomice. Iar cea mai aproape este de la Cernovodă, din România, la o distanță de 125 de km. Iar în caz de o eroare la această centrală ar fi soluția de a proteja populația anume în aceste edificii”.
Totuși, oamenii pe care i-am întâlnit sunt optimiști și nu cred că moldovenii vor avea nevoie de aceste adăposturi.
„În primul rând, consider că n-o să fie război, în al doilea rând, toate buncărele au fost distruse încă la început de perestroikă”.
„Război nu o să fie, iar dacă o să fie va fi ultimul”.
Pe lângă cele 200 de buncăre, în Moldova sunt și peste 3.000 de adăposturi antiradiaţie, afirmă fostul director interimar al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor. Potrivit lui, numărul acestora poate fi însă şi mai mare, luând în considerare că în listă pot fi incluse pivnițele din gospodăriile oamenilor.