Industria energetică bazată pe minicentrale nucleare ia amploare în lume. Până în prezent, peste 70 de companii din diferite țări implementează astfel de proiecte. În Uniunea Europeană, Polonia, Franța și România și-au anunțat deja intenția de a construi reactoare nucleare modulare mici. Vecinii din Vest urmează să ridice o stație de șase mini-reactoare.
În noiembrie anul trecut, în cadrul Conferinței ONU privind schimbările climatice de la Glasgow, președintele României Klaus Iohannis și Reprezentantul Special al SUA au semnat un acord pentru construirea unei centrale nucleare mici cu șase module în România. Potrivit portalului world-nuclear-news, această stație este de așteptat să fie pusă în funcțiune în 2028, iar apoi experiența va fi extinsă și în alte țări ale Uniunii Europene.
Pentru titlul de pionier în dezvoltarea energiei nucleare la scară mică în Uniunea Europeană, România le are concurente pe Franța și Polonia.
Potrivit strategiei de dezvoltare a Republicii Franceze, prezentată de președintele Emmanuel Macron în toamna anului trecut, pe parcursul următorilor opt ani, este planificată alocarea a 1 miliard de euro pentru dezvoltarea așa-ziselor mini-reactoare în țară. Conform planurilor lui Macron, Franța va avea primul astfel de reactor până în 2030.
Nici Polonia nu este departe, promițând că va pune în funcțiune primul său mini-reactor până în 2029. Potrivit expertului polonez Jakub Weh, energia nucleară la scară mică este un domeniu extrem de promițător și poate ajuta la atingerea neutralității climatice până în 2050.
Reactoarele nucleare mici devin un nou curs pentru decarbonizarea economiilor lumii. Dezvoltarea lor activă se realizează în SUA, Japonia, China și Rusia. ”Rosatom”, spre exemplu, și-a propus ca în viitor să capteze până la 20% din piața mondială pentru astfel de reactoare. Și în octombrie anul trecut, zece țări UE au cerut includerea energiei nucleare în lista Comisiei Europeane privind industriile dezvoltate care contribuie la reducerea daunelor aduse mediului.
Printre țările care au susținut inițiativa se numără Franța, România, Cehia, Finlanda, Slovacia, Croația, Slovenia, Bulgaria, Polonia și Ungaria.
Un alt motiv pentru abordarea subiectului l-a constituit criza gazelor: susținătorii „atomului pașnic” argumentează nu doar prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, ci și la diminuarea dependenței Europei de gazul rusesc.
Reactoarele nucleare modulare mici au o putere de ieșire de la 50 până la 300 MW, dar pot fi combinate și într-o centrală electrică cu o putere de până la 1000 MW.
