Jocurile de iarnă de la Beijing din 2022, care au debutat pe 4 februarie, sunt primele care vor folosi aproape 100% zăpadă artificială. Zonele unde se desfășoară competițiile sunt „acoperite” de un zgomot asurzitor produs de cele peste 100 de generatoare de zăpadă și 300 de tunuri de zăpadă utilizate pentru a acoperi pârtiile de schi. Metoda fabricării zăpezii este considerată una periculoasă, care consumă numeroase resurse, asta în contextul fenomenului încălzirii globale, relatează CNN, scrie digi24.ro.
Să porți o conservație în locurile respective devine dificil, în contextul sunetului asurzitor al mașinăriilor care produc zăpada la Jocurile Olimpice de la Beijing. De jur împrejur, se văd peisaje maro, cu pământ uscat, complet lipsit de zăpadă.
Variabilitatea climei a forțat Jocurile de iarnă să se bazeze pe aproape 100% pe zăpada artificială. Schimbările climatice reprezintă o ameninţare pentru sporturile de iarnă, făcând mult mai periculoase condiţiile de desfășurare a competiţiilor. Zăpada naturală devine din ce în ce mai puţin abundentă în unele regiuni, ca urmare a schimbărilor climatice, punând în pericol industria mondială a sporturilor de zăpadă.
Din cele 21 gazde ale Jocurilor Olimpice de iarnă, începând cu prima ediţie din 1924, de la Chamonix (Franţa), cercetătorii estimează că până în 2050 doar 10 vor avea o climă adecvată şi niveluri ale căderilor de zăpadă naturală pentru a găzdui un astfel de eveniment.
Iar zăpada artificială vine cu un cost: necesită un consum incredibil de resurse, cu cantități masive de energie și apă pentru a o produce într-un climat care devine din ce în ce mai cald. Sportivii de elită spun, de asemenea, că sporturile în sine devin mai dificile și mai puțin sigure atunci când este implicată zăpadă produsă de om.
„Acest lucru nu este doar consumator de energie şi apă, folosind în mod frecvent substanţe chimice pentru a încetini topirea, dar oferă şi o suprafaţă despre care mulţi concurenţi spun că este imprevizibilă şi potenţial periculoasă”, se precizează într-un raport realizată de cercetători din cadrul Sport Ecology Group al Universităţii Loughborough (Anglia) şi grupul de mediu Protect Our Winters.
Aflate în medii naturale aride, cele două oraşe care vor găzdui întrecerile JO 2022, Beijing şi Zhangjiakou, ar putea folosi aproximativ 49 de milioane de galoane de apă tratată chimic şi îngheţată cu ajutorul maşinilor de zăpadă, conform cercetătorilor.
Deşi China a susţinut în mod repetat că foloseşte numai precipitaţii naturale şi apă reciclată pentru zăpadă, au existat îngrijorări legate de faptul că rata mare de utilizare a apei ar putea pune presiune suplimentară asupra resurselor deja limitate ale regiunii.
Nu există zăpadă? Facem!
Regiunea din jurul zonei unde se desfășoară jocurile olimpice în aer liber nu este prea potrivită pentru sporturile de zăpadă. Zăpada medie anuală în Yanqing, unde sunt pârtiile, și în Zhangjiakou, unde au loc multe dintre celelalte evenimente, inclusiv biatlonul, este de aproximativ 20 de centimetri.
Problema a fost rezolvată cu generatoarele și tunurile de zăpadă. TechnoAlpin, companie cu sediul în Italia, a fost folosită pentru a produce zăpada necesară pentru a acoperi cele patru spații de evenimente în aer liber din jurul Beijingului.
„Suntem foarte mândri să spunem că suntem singura companie care furnizează sisteme de înzăpezire pentru Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing 2022”, a declarat Michael Mayr, managerul zonal al TechnoAlpin Asia, pentru CNN.
Mayr a precizat că este prima dată când o singură companie este angajată să furnizeze toată zăpada pentru Jocurile de Iarnă.
Există totuși o componentă critică pentru a produce zăpada artificială: temperaturile care nu sunt suficient de scăzute. În Beijing, aproape toate zilele din februarie din ultimii 30 de ani au avut temperaturi pozitive, potrivit unui raport recent al Universității Loughborough din Londra, care a analizat modul în care criza climatică afectează Jocurile Olimpice de iarnă.
„Au existat progrese tehnologice recente care permit generarea de zăpadă atunci când temperaturile sunt peste limita de îngheț”, a explicat Jordy Hendrikx, unui dintre directorii de la Universitatea de Stat din Montana. „Aceasta nu este zăpada pe care o știm, „ușoară, pufoasă – este mult mai densă și nu foarte moale”.
Schimbările climatice reprezintă o ameninţare pentru Jocurile Olimpice de iarnă şi pentru viitorul sporturilor pe zăpadă, făcând mult mai periculoase condiţiile de derulare a competiţiilor, au avertizat experţii, cu o săptămână înaintea startului JO 2022 de la Beijing.
Zăpada naturală devine din ce în ce mai puţin abundentă în unele regiuni, iar disponibilitatea apei pentru zăpadă scade ca urmare a schimbărilor climatice, punând în pericol industria mondială a sporturilor de zăpadă.
„Riscul este clar: încălzirea provocată de om ameninţă viitorul pe termen lung al sporturilor de iarnă. De asemenea, reduce numărul locurilor potrivite din punct de vedere climatic să găzduiască Jocurile Olimpice de iarnă”, mai precizează raportul.
Cât de periculoasă poate fi zăpada artificială pentru sportivi?
De asemenea, sportivii și-au exprimat îngrijorarea cu privire la pericolele desfășurării competițiilor pe zăpadă artificială. Schiorul francez Clement Parisse, câștigătorul medaliei de bronz la Jocurile Olimpice de la Pyeongchang din 2018, a declarat pentru CNN că, deși nu este neobișnuit să concurezi pe zăpadă artificială, aceasta tinde să devină foarte alunecoasă și înghețată, ceea ce înseamnă atenție și o provocare suplimentară.
Zăpada artificială este folosită ca instrument pentru extinderea sezonului de schi în competiții și în stațiunile de pe tot globul, multe dintre acestea fiind amenințate de încălzirea temperaturilor cauzate de criza climatică.
Aceste provocări vor continua să conducă industria sporturilor de zăpadă către zăpadă artificială atunci când aceasta nu va exista în mod natural.
