Anul 2021, în care am sărbătorit 30 de ani de independență, a adus cu el noi crize, pe lângă cea pandemică prelungită din 2020. Anul trecut va intra în istorie ca anul exploziei de preţuri la gaz, produse și servicii. Au simțit schimbările, în special, bătrânii și cele peste 100 de mii de familii cu venituri extrem de mici. Toate au loc în timp ce unul dintre obiectivele principale ale Guvernului Gavrilița este reducerea ratei sărăciei până la 20%, prin asigurarea unui sistem social și a locurilor de muncă de calitate.
Anul 2021 poate fi calificat ca unul al scumpirilor, având în vedere că țara noastră a fost lovită de un val de majorări de prețuri pentru mărfuri și servicii. Primul salt în cifre a fost pentru combustibili. În primele zile ale noului an, cea mai populară benzină – A 95 a ajuns să coste 17 lei şi 75 de bani, iar motorina 14 lei şi 45 de bani, majorarea fiind de peste un leu în ambele cazuri. Tendința de creștere a prețurilor la combustibili s-a păstrat pe parcursul întregului an, pentru ca la sfârșitul acestuia, prima categorie să se vândă cu peste 20 de lei, iar a doua, cu peste 17 lei.
Pe fundalul scumpirii motorinei, operatorii din transport au organizat proteste, la care au cerut dublarea tarifelor de călătorie, de la 60 de bani pentru fiecare kilometru parcurs la un leu și 20 de bani. Ei invocau nu doar scumpirea carburanților, dar și a pieselor de schimb, precum și alte cheltuieli.
„Această creștere a prețurilor nu o putem ajunge, nu reușim, suntem toți la zero”.
„Este greu de lucrat ”tovarăși”, lasă să dea prețurile la motorină, că și așa nu sunt oameni cu care să lucrăm”.
De cealaltă parte, ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu spunea că acceptă un dialog cu transportatorii, astfel încât pasagerii să beneficiere de servicii de transport sigure și de calitate. Spînu mai declara că solicitarea transportatorilor privind dublarea tarifelor este nejustificată, în condițiile unui trend descendent în decembrie al prețului la motorină și benzină. Asta cu toate că ulterior, cifrele ușor în scădere au urcat din nou. Și taximetriștii din Chișinău au organizat proteste la mijlocul lunii decembrie, urmare a majorării prețului pentru gazul metan. Scumpirea zilnică a carburanților a afectat dur și agricultura, ramura primordială de activitate a moldovenilor. În luna iulie, un grup de agricultori au lăsat câteva lăzi cu fructe pe scările Preşedinţiei. Astfel, ei eu vrut să atragă atenţia şefului statului la pierderile pe care le-au avut după grindina de la începutul verii, cerând să le fie compensate pagubele. Președinția, însă a catalogat manifestaţia drept un protest electoral.
În 2021, și prețurile la produsele alimentare s-au majorat, creșterea fiind de 15,49%, iar la cele nealimentare – de 11,28%. Astfel, rata inflației a ajuns să fie cea mai mare din ultimii 20 de ani, potrivit experților economici. Prețurile mari au fost generate de cel al gazelor după ce în septembrie, contractul cu Gazprom a expirat și nu s-a reușit extinderea acestuia. Atunci s-a ajuns la soluția să fie prelungit pentru o lună și să se continue negocierile. În cele din urmă, s-a ajuns la un preț pentru Moldova de 450 de dolari pentru mia de metri cubi. Facturile au crescut la rândul lor de la 4 lei și 29 de bani, pentru un metru cub, la 11 lei și 8 bani. Chiar dacă Guvernul a anunțat compensații, opoziția și o parte a societății au acuzat autoritățile de negocieri proaste cu gigantul rus Gazprom.
Tot în 2021 majoritatea PAS din Parlament a votat revenirea la sistemul de creștere graduală a vârstei de pensionare și stabilirea unei vârste unice, de 63 de ani, pentru femei și bărbați. Se întâmplă în condițiile în care Partidul ”ȘOR” și PSRM au redus în 2020 pragul de pensionare pentru femei la 57 de ani și la bărbați la 62. Pe lângă aceasta, promisa majorare a pensiilor de până la 2000 de lei s-a făcut doar pentru vârstnicii care aveau stagiul complet de cotizare. Asta cu toate că în campania pentru alegerile prezidențiale, Maia Sandu spunea că niciun pensionar din Moldova nu trebuie să aibă o alocație mai mică de atât.
În 2021 nu s-a acordat nici majorarea salarială preconizată încă în 2020 pentru mai multe categorii de angajați, cum ar fi cei din sistemul medical. În schimb, au crescut lefurile deputaților, al președintelui țării și al miniștrilor. Și salariile judecătorilor de la Curtea Constituțională au fost ridicate de la 26 de mii de lei, cât era în 2021, la 33 de mii de lei în 2022, în timp ce pentru profesori, majoritatea parlamentară a votat un adaos de 316 lei. De altfel, cifrele expertului economic Veaceslav Ioniță arătau că în jur de 25% din angajații moldoveni, adică 150 mii persoane au avut în 2021 un salariu maxim de două ori mai mic decât salariul mediu pe economie, adică mai puțin de 4,6 mii lei. Iar un sondaj realizat la final de an de IDIS ”Viitorul” arată că mai mult de 15% din moldoveni ar pleca pentru totdeauna în străinătate, acasă ținându-i doar un salariu de aproximativ 20 de mii de lei.
Anul 2021, la fel ca 2020, a fost marcat de pandemia de Covid-19. Numărul total al cazurilor a ajuns la aproape 400.000 către sfârșitul anului, iar al deceselor asociate Covid-19 s-a ridicat până la aproape 9.700. Peste 130 de medici și cadre medicale au decedat în Republica Moldova de la începutul pandemiei.
La 2 martie, la un de la izbucnirea pandemiei, în Republica Moldova a început oficial campania de vaccinare. Primul cetățean moldovean imunizat împotriva Covid-19 a fost un medic de la Spitalul Clinic Republican din Chișinău. La mijlocul lunii noiembrie, a fost adoptată decizia cu privire vaccinarea copiilor cu vârsta de 12 ani și peste. La sfârșitul aceleași luni a fost permisă aplicarea dozei booster. Autoritățile au declarat de câteva ori stare de urgență în domeniul sanitar și au impus noi restricții, care au stârnit nemulțumiri în masă. Revoltați au fost și reprezantanții HoReCa, nemulțumiți, mai ales, de programului limitat de activitate impus, a numărului restrictiv de persoane care pot vizita un local și de prezentarea obligatorie a certificatului COVID. Deranjațui de felul în care a fost gestionată pandmeia, mai mulți politicieni au cerut demisia ministrului Sănătății.
Nu doar pandemia a lovit în țara noastră în 2021, dar și ploile torențiale, urmate de inundații. În luna august, intemperia a inundat case și hectare întregi de culturi agricole, în special în sudul țării.
ZAHAR DERMENJI, locuitor al satului Dezghingea, mun. Comrat: „Mergeam spre casă când a venit o apă mare și ne-a luat pe sus cu tot cu căruță. Calul nu s-a putut opri și s-a înecat”.
Iar o ploaie cu grindină, care s-a abătut în luna iunie prăpăd mai multe regiuni ale țării, dar și în capitală, distrugând copaci și transformând mai multe străzi din Chișinău în adevărate râuri.
Potrivit Centrului Analitic Independent Expert-Grup, o serie de provocări fundamentale rămân și pentru 2022. Una dintre acestea se referă la promovarea reformelor sistemice în contextul unui cadru limitat de resurse financiare, umane și de timp. O altă provocare ține de riscurile de sărăcie în contextul tendințelor inflaționiste, în paralel cu încetinirea creșterii economice.