Potrivit ultimelor sondaje de opinie, majoritatea cetățenilor țării consideră principalele evenimente din 2021 ca fiind schimbarea puterii, creșterea tarifului pentru gaze, precum și a prețurilor la bunuri și servicii. Intervievații nu au simțit „vremurile bune” promise – aproape 70% dintre respondenți au spus că Moldova merge într-o direcție greșită, motiv pentru care mulți se gândesc serios să plece din țară. Ce alte evenimente au marcat anul 2021, vedeți în continuare.
Republica Moldova a intrat în 2021 fără un guvern funcțional, dar cu un nou președinte. În ce depunea jurământul de șef al statului, Maia Sandu a declarat ferm că principalul ei obiectiv este dizolvarea Legislativului și organizarea alegerilor parlamentare anticipate.
MAIA SANDU, președintele Republicii Moldova: „Alegerile anticipate sunt singura modalitate de a elibera parlamentul și de a ieși din impas”.
Încercările de dizolvare a Parlamentului au continuat aproape șase luni. În această perioadă, Partidul pro prezidențial Acțiune și Solidaritate a încercat să obțină autodizolvarea Parlamentului. Dar după ce Curtea Constituțională a anunțat că o astfel de procedură nu este prevăzută de lege, președintele a trebuit să numească oficial premierul. De două ori a fost înaintată Natalia Gavrilița și o dată Igor Grosu. Niciunul nu a fost susținut însă de către Parlament. Drept urmare, în 15 aprilie, Curtea Constituțională a constatat existența unor circumstanțe care justifică dizolvarea de către șeful statului a organului suprem al țării.
DOMNICA MANOLE, președintele Curții Constituționale: „Curtea Constituțională constată existența circumstanțelor constituționale pentru dizolvarea Parlamentului”.
Aproape trei luni mai târziu, pe 11 iulie 2021, în Moldova au avut loc alegeri parlamentare anticipate. În noul Legislativ au intrat două partide și un bloc electoral. Partidul Acțiune și Solidaritate a obținut 63 de mandate, fiind ușor sub majoritatea constituțională. Blocul Comuniștilor și Socialiștilor – 32, iar Partidul ”ȘOR” a intrat cu șase mandate.
Pe 6 august, Parlamentul a acordat vot de încredere Guvernului condus de fostul ministru al Finanțelor, Natalia Gavrilița. Pentru prima dată după mai mult de zece ani, un singur partid a obținut controlul asupra puterii executive și legislative și a putut purcede la îndeplinirea promisiunilor electorale, una dintre care era majorarea pensiei minime pentru toți vârstnicii.
PROGRAMUL ELECTORAL AL PAS:
„Ne angajăm să creștem pensia minimă la cel puțin 2000 de lei pe lună”.
În realitate însă, pensia minimă a fost majorată până la două mii de lei doar pentru cei care au stagiul complet de cotizare.
În același timp, PAS a anulat unele măsuri de sprijin social precum alocația de o mie de lei, oferită de două ori pe an, indexarea tot de două ori a pensiei, a majorat stagiul de muncă obligatoriu, fiind vorba de 34 de ani și a crescut vârsta de pensionare.
În același timp, a fost introdusă pensia anticipată pentru stagiu lung. Unul dintre primele proiecte de lege adoptate de noua majoritate parlamentară a fost modificarea Legii privind piața produselor petroliere. Experții l-au calificat ca pe un lobby pentru interesele marilor companii din acest domeniu.
VEACESLAV IONIȚĂ, expert economic: „În țara asta, monopoliștilor li se permite să facă ce vor, pentru că li s-au dezlegat mâinile, iar petroliștii mici sunt reglementați. Moldova a fost atrasă în acest cazinou când zilnic trebuie să așteptăm tarifele”.
Ca urmare, în aproape o lună, preţurile la benzină au crescut cu peste un leu, iar la motorină – cu doi lei. Astfel, transportatorii au ieșit în stradă să ceară majorarea tarifelor pentru călătorie.
Un alt scandal a fost generat după aprobarea de către deputați a Legii Bugetului pentru anul viitor și asta pentru că într-o perioadă în care salariile profesorilor trebuiau să crească în medie cu 316 de lei, s-a propus dublarea salariilor judecătorilor de la Curtea Constituțională – de la 45 de mii de lei pe lună la 82 de mii de lei.
IGOR GROSU, președintele Parlamentului: „Înțeleg că acest lucru este contrar a ceea ce am promis, dar vreau să fac un apel către cetățeni: credeți-mă, trebuie să apărăm această instituție, pentru că de ea depinde în mare măsură modul în care se dezvoltă țara”.
Sub presiunea criticilor, președintele Maia Sandu nu a promulgat proiectul de lege. Cu toate acestea, salariile judecătorilor de la Curtea Constituțională vor crește semnificativ, deși nu se vor dubla, așa cum s-a vrut. Tot prin comparație cu remunerarea profesorilor, mai bine plătiți vor fi președintelui țării, al Parlamentului, dar și deputații.
În octombrie, Republica Moldova s-a confruntat cu o criză energetică. Acordul cu ”Gazprom” expirase, iar puterea refuza să participe la negocierile cu gigantul rus. Pe acest fundal, amenințarea ca livrarea gazelor către țara noastră să fie întreruptă devenea tot mai reală. Prin urmare, a fost declarată stare de urgență în sectorul energetic.
NATALIA GAVRILIȚA, prim-ministrul RM: „După cum știți, ne confruntăm cu o criză gravă asociată cu o creștere dramatică a prețurilor la gaze la nivel global. În tot acest timp, guvernul a negociat cu Gazprom și a căutat soluții alternative”.
Până la sfârșitul lunii octombrie, negociatorii moldoveni au reușit totuși să ajungă la o înțelegere cu ”Gazprom”. Moldova a obținut un preț de 450 de dolari la mia de metri cubi de gaz pentru luna noiembrie și de 550 de dolari pentru decembrie. Reprezentanți opoziției spuneau însă că, dacă negocierile demarau la timp și s-ar fi desfășurat productiv, se putea conveni un preț de 230-240 de dolari la mia de metri cubi.
Așa cum era de așteptat, suma obținută s-a reflectat în creșterea tarifelor pentru utilități. Gazul s-a scumpit de două ori și jumătate, iar pachetul de compensații aprobat de guvern s-a dovedit ineficient pentru populație.
Un subiect important din viața politică a țării constituie acțiunile partidului de la putere împotriva procurorului general Alecsandr Stoianoglo, acuzat de lipsă de acțiuni decisive pentru combaterea corupției și investigarea unor dosare de rezonanță. Deputații PAS au făcut modificări la Legea cu privire la Procuratură, introducând o nouă procedură de demitere a procurorului general pe baza unei evaluări a activităților acestuia de către o comisie special creată.
În replică, Stoianoglo a acuzat autoritățile de incompetență juridică, încercare de a se răfui cu el și de supunere a Procuraturii Generale. În 5 octombrie, procurorul general a fost reținut și suspendat din funcție.
În urma acestor evenimente, Comisia de la Veneția, organul consultativ al Consiliului Europei, a criticat modificările făcute la Legea Procuraturii, în special cele care țin de evaluarea procurorului general, a recomandat reincluderea procurorului general în componența Consiliului Superior al Procurorilor și a declarat că va monitoriza atent cazul lui Stoianoglo.
Scrutinul de la Bălți pentru alegerea unui nou primar este un alt eveniment al anului care trece. O victorie zdrobitoare în primul tur a obținut candidatul Partidului ”ȘOR” Marina Tauber, căreia i-au lipsit puțin peste 2 procente din voturi ca să-și adjudece fotoliul de edil al municipiului. Contracandidatul său, care a trecut în turul doi, a luat un scor de peste două ori mai mic decât cel al lui Tauber.
Desfășurarea turului doi a fost fixată pentru data de 5 decembrie, dar cu doar câteva zile înainte, la CEC a fost depusă o plângere cu privire la nedeclararea de către Partidul ”ȘOR” a sumei de bani cheltuită pentru hrana activiștilor. Acest lucru a fost suficient pentru autoritatea electorală ca s-o excludă pe Tauber din alegeri. Decizia a fost susținută de magistrații a două instanțe. Drept urmare, turul doi a fost amânat cu două săptămâni, un anunț în acest sens fiind făcut în 5 decembrie după câteva ore de ședințe nocturne de judecată și cu puțin timp înaintea deschiderii secțiilor de votare. În rezultat, pe 19 decembrie, la alegeri a fost înregistrată o prezență de nici 10 la sută. Noul primar de Bălți a fost ales cu voturile a 7000 de oameni din populația de aproximativ 100 de mii a municipiului.
Acțiunile au fost calificate de Partidul ”ȘOR” ca fiind indicații date direct de către Maia Sandu.
MARINA TAUBER, candidatul Partidului ”ȘOR” la Primăria Bălți: „Eu sunt primarul vostru pentru că voi pe mine m ați ales. Nimeni nu poate alege primarul în locul oamenilor. Suntem aici pentru a vă apăra votul”.
La scurt timp după asta, în urma a 9 solicitări ale procurorului general interimar Dumitru Robu, liderul partidului ”ȘOR” a fost lipsit de imunitatea parlamentară. S-a întâmplat cu toate că, așa cum a afirmat și Alexandru Stoianoglo, Ilan Șor fusese lipsit de inamovibilitate încă în legislatura precedentă. Chiar și deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor au spus că nu au înțeles sensul acestor acțiuni și că se așteptau la cu totul altceva de la Procuratura Generală și anume la tragerea la răspundere a funcționarilor și demnitarilor care au admis comiterea unor infracțiuni sonore.
BOGDAN ȚÎRDEA, deputat al Blocului Comuniștilor și Socialiștilor: ”PAS-iștii nu-l pot aresta pe Filat, pentru că le-a fost șef în PLDM. Iar 2/3 din liderii galbenilor sunt foștii verzi, adică PLDM-iști. Nu-l pot aresta pe Leancă, pentru că le-a fost șef în Guvern. Nici pe Gaburici nu-l pot aresta pentru că, nu doar le-a fost șef în Guvern, dar și sponsor al lui Sandu la alegerile prezidențiale din 2020. Ei nul pot încătușa nici măcar pe Filip, care a privatizat Casa Presei, cantina Guvernului și încă Dumnezeu știe ce. În plus, el a susținut-o pe Sandu la alegerile prezidențiale…”
Trebuie menționat faptul că evenimentele politice ale lui 2021 s-au desfășurat în condiții dificile de pandemie, care au macat viața oamenilor sub toate aspectele și au impus autoritățile să ia decizii responsabile. Printre acestea se numără și unele care au fost apreciate de experți. Spre exemplu, a fost lăudată inițiativa care interzicea evacuarea din case în timpul iernii a persoanelor cu datorii sau anularea secretului „offshore”. Totuși, ultimele sondaje arată că anul 2021 a rămas în memoria oamenilor nu ca unul al ”vremurilor bune”, așa cum s-a promis, ci prin schimbarea puterii și creșterea record, în ultimii 20 de ani a prețurilor la gaz, servicii și produse.
