Societatea pentru Protecția Păsărilor și a Naturii (SPPN) își exprimă dezacordul și îngrijorarea legate de publicarea recentă a ordinului Ministerului Mediului care permite vânătoarea în seonul 2021-22. „Dezacordul se referă în special la includerea speciilor de gâscă și rață sălbatică în acest ordin, includere care s-a făcut subit în varianta finală a proiectului de ordin, fără consultarea publică a cotelor”, se arată într-o postare publicată pe site-ul oficial al organizației, scrie replicamedia.md.
SPPN spune că decizia Ministerului ar fi una spontană, nu este de acord cu cotele de vânătoare la speciile menționate mai sus, două dintre care ar fi vulnerabile la nivel mondial și consideră „că această gafă putea fi evitată dacă organizațiile de mediu erau consultate după propunerea acestor specii și a acestor cote”. Pe 7 puncte, societatea își exprimă îngrijorările față de acest ordin. Iată care sunt argumentele SPPN:
„1. Așa cum s-a menționat în introducere, speciile de gâscă și rață sălbatică au fost incluse în varianta finală a ordinului fără o consultare prealabilă cu societatea civilă. Amintim că în prima variantă a proiectului de ordin nu s-au regăsit cotele de vânătoare la rațe și gâște sălbatice. Acest proiect de ordin a fost supus consultării publice în perioada 05.11.2021 – 12.11.2021 și prevedea doar cotele de vânătoare la iepure de câmp, fazan și porumbel gulerat. Speciile de gâscă și rață au fost introduse „peste noapte” cu tot cu cotele de vânătoare aferente, și au fost aprobate fără a fi consultate cu publicul larg într-o nouă rundă de consultări, așa cum ar trebui. Prin urmare, aprobarea ad-hoc și netransparentă a speciilor de gâscă și rață sălbatică, precum și a cotelor acestora, fără respectarea procedurii de consultare reprezintă, în viziunea noastră, o încălcare gravă a procesului de aprobare a acestui act normativ.
2. Ne exprimăm categoric dezacordul față de includerea în varianta finală și aprobată a ordinului nr 1333 a cinci specii de rațe sălbatice, incluse ad-hoc fără consultarea publică:
Rața cârâitoare (Anas querquedula) – specia este considerată de IUCN ca fiind cu risc scăzut (LC), dar cu tendință descrescătoare la nivel global inclusiv din cauza vânătorii și capturării în sălbăticie (https://www.iucnredlist.org/species/22680313/86016410) (Accesat la data 26.11.2021).
Rața lingurar (Spatula clypeata) – specia este considerată de IUCN ca fiind cu risc scăzut (LC), dar cu tendință descrescătoare la nivel global global inclusiv din cauza vânătorii și capturării în sălbăticie (https://www.iucnredlist.org/species/22680247/153875944) (Accesat la data 26.11.2021).
Rața fluierătoare (Mareca penelope) – specia este considerată de IUCN ca fiind cu risc scăzut (LC), dar cu tendință descrescătoare la nivel global global din cauza degradării habitatului nativ speciei (https://www.iucnredlist.org/species/22680157/111892532) (Accesat la data 26.11.2021).
Rață sulițar (Anas acuta) – specie proaspăt declarată în anul 2021 ca fiind vulnerabilă (Vu) de către Birdlife International, aflată în declin la nivel mondial din cauza scăderii populațiilor din partea europeană a Rusiei, Finlanda și Suedia (reprezintând practic întreaga populație europeană și fiind alcătuită din indivizii care migrează inclusiv prin Republica Moldova: https://www.birdlife.org/wp-content/uploads/2021/10/BirdLife-European-Red-List-of-Birds-2021.pdf) (Accesat la data 26.11.2021).
Rață cu cap castaniu (Aythya ferina) – specie vulnerabilă (Vu), aflată în declin la nivel mondial (https://www.iucnredlist.org/species/22680358/155473754) (Accesat la data 26.11.2021).
3. Ne exprimăm dezacordul față de aprobarea cotelor exagerat de mari de vânătoare la gâște și rațe sălbatice pe teritoriul raionului Cahul (240 gâște și 1550 rațe). Suntem conștienți de faptul că în acest raion există zone umede importante pentru biodiversitate, printre care se numără și lacul Manta – o zonă frecventată de mulți vânători din țară. Atragem atenția că lacul Manta și bălțile adiacente fac parte din situl Ramsar nr 1029 „Lacurile Prutului de Jos” și de asemenea fac parte din Rezervația Biosferei Prutul de Jos, al cărui regulament de funcționare a fost aprobat în pe data de 12.07.2021. De asemenea amintim că Republica Moldova a semnat Convenția asupra zonelor umede de importanță internațională în special ca habitat al păsărilor acvatice (Ramsar 2 februarie, 1971), legiferată prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova Nr. 504-XIV din 14.07.1999. Prin aceasta, solicităm Ministerului Mediului să respecte angajamentele asumate la nivel internațional în privința acestor zone umede și protecția acestora.
4. Atragem atenția că în multe stoluri de gârliță mare (Anser albifrons) sau gâște de vară (Anser anser) – acestea din urmă fiind considerate specii clasice de vânătoare – se află și specii de gâște foarte rare și vulnerabile, cum ar fi gâsca cu gât roșu (Branta ruficollis https://www.iucnredlist.org/species/22679954/118577901 – accesat la data de 26.11.2021), sau gârlița mică (Anser erythropus) care la nivel european este considerată pe cale de dispariție (https://www.iucnredlist.org/species/22679886/59951630 accesat la data de 26.11.2021). Ca ornitologi, suntem mereu îngrijorați de riscul ca vânătorii să împuște din greșeală asemenea specii rare atunci când se angajează în activități de vânare a gâștelor sălbatice. Riscul de împușcare accidentală apare în special atunci când gâștele decolează din zonele de odihnă, în special în caz de deranj al zonelor de hrănire. În aceste momente, gâștele se sperie de prezența vânătorilor, decolează brusc, iar speciile devin amestecate în stol, fiind imposibilă distingerea acestora chiar și pentru vînătorii experimentați ajutați de echipamente performante. Acest risc este prezent și în cadrul speciilor de rață, întrucât deseori pe unul și același bazin acvatic se pot întâlni atât specii obișnuite, cât și specii foarte rare, care ajung la noi din zone îndepărtate și fac obiectul multor convenții. Riscul acesta va exista, în opinia noastră, atâta timp cât nu se vor întreprinde măsuri de instruire și educare a vânătorilor în privința identificării multitudinii de specii de rațe ce migrează la noi. Ambele specii formează stoluri mixte și trec pe la noi în migrație sau chiar iernează.
5. De asemenea, ne exprimăm îngrijorarea pe care o avem față de asigurarea bunăstării și siguranței tuturor speciilor de gâște și rațe ce tranzitează Republica Moldova în migrația lor anuală. Este bine cunoscut faptul că deși partidele clasice de vânătoare sunt focusate pe o anumită specie, acestea stresează multe alte specii din jur și contribuie la fenomenul de hăituire, adică de alungare a păsărilor dintr-un loc în altul fără să le ofere posibilitatea de a se așeza și odihni. Întrucât gâștele și rațele sălbatice călătoresc sute de kilometri pe zi în această perioadă și consumă multă energie, ele au nevoie foarte mare de zone calme, unde se pot simți în siguranță pentru a se odihni și a-și reface forțele. Având în vedere numărul foarte mic și insuficient de zone umede pe care Republica Moldova le are, suntem de părere că acestea ar putea contribui la protecția reală a avifaunei doar în contextul unei minime activități de vânătoare care exclude speciile de rață și gâscă. Nu în ultimul rând, este important de menționat că unele din stolurile de gâște sau rațe sălbatice migratoare obișnuiesc să rămână în Republica Moldova inclusiv pe timp de iarnă, în funcție de disponibilitatea resurselor de hrană și siguranța adăpostului. Calitatea condițiilor oferite de habitatul de iernare este direct proporțională cu reușita de migrație înapoi în ariile de cuibărire, căci șansele păsărilor sălbatice de a aduna rezerve suficiente pentru zborul înapoi depind foarte mult de specificul zonei în care-și petrec iarna. În acest context, lipsa deranjului uman și inclusiv a vânătorii în zonele umede pot crește substanțial succesul de supraviețuire a indivizilor care își petrec iarna în Republica Moldova.
6. În această ordine de idei, vrem să amintim Ministerului Mediului că Republica Moldova este co-semnatară a Convenției asupra conservării speciilor migratoare de animale sălbatice (CMS – Convention on the Conservation of Migratory Species of Wild Animals, Bonn, 1979) prin Legea Republicii Moldova Nr. 1244 -XIV din 28.09.2000. De asemenea, Republica Moldova este parte a Acordului privind conservarea păsărilor migratoare de apă african-euroasiatice (Haga, 16 iunie 1995 – AEWA – Agreement on the Conservation of African-Eurasian Migratory Waterbirds), prin Legea Republicii Moldova Nr. 1244 -XIV din 28.09.2000. Altfel spus, Republica Moldova are obligația legală și morală să asigurare trecerea și iernarea în siguranță a speciilor migratoare pe teritoriul țării. Vrem să precizăm că semnarea acordurilor sus-menționate au un dublu rol: primul fiind ca populațiile locale de păsări, care fac parte din fondul cinegetic național, să migreze, ierneze și să ajungă în siguranță la locurile de cuibărit, iar pe de altă parte de armonizare a legislației la tendințele mondiale de dezvoltare în armonie cu natura și nu exploatarea până la epuizare. Astfel, atragem atenția că în virtutea acestor principii, argumentul adus de vânători cum că rațele și gâștele vizate prin ordinul nr 1333 fac parte din fauna internațională și prin urmare nu afectează fondul cinegetic național este absurd și ridicol, după părerea noastră, întrucât aceste specii de păsări sunt protejate de un cadru legal internațional.
7. O ultimă îngrijorare o constituie faptul că prezenta hotărâre nu este completă, fapt ce denotă încă o dată rapiditatea cu care această formă a fost aprobată. În aceasta formă nu se regăsesc perioadele de vînătoare pentru fiecare specie, ceea ce demaschează ori o rea intenție, ori premeditare. Astfel cerem rectificarea cât mai urgentă a prezentului ordin și includerea termenelor de vânătoare (perioade) pentru fiecare specie inclusă (precizăm că asemenea perioade au fost aprobate și în anii precedenți: 2019 – 2020, 2020 – 2021 (https://cancelaria.gov.md/sites/default/files/document/attachments/proiectul_324.pdf).Pentru vulpi și șacali solicităm o perioadă de liniște pe timp de primăvară, pentru a asigura reproducerea lor, așa cum este normal în cazul tuturor speciilor.
La final, Societatea cere Ministerului să rectifice ordinul emis, să excludă „speciile de rață lingurar, rață sulițar, rață cu cap castaniu, rață fluierătoare și rață cârâitoare, precum și a cotelor de vânătoare aferente”, iar pentru vulpi și șacali să fie prevăzută o perioadă de încetare a vânătorii pe timp de primăvară, timp în care toate speciile merită să fie lăsate să-și crească progeniturile, întru perpetuarea speciei.
