Operațiile făcute la scurt timp după ce un pacient s-a vindecat de COVID pot fi riscante, avertizează specialiștii. Medicii spun că riscul de mortalitate în acest context este ridicat, cel puțin în primele 6 luni după boală, când organismul este încă slăbit. În asemenea situații, decizia în privința unei operații trebuie luată cu mare atenție, împreună cu pacientul, după ce medicii i-au explicat toate riscurile, scrie digi24.ro.
Concluziile au fost trase după un studiu multicentric, apărut în aprilie 2021, care a fost efectuat pe 140.000 de pacienți din peste 100 de țări, care după ce au fost bolnavi de COVID au avut nevoie de o intervenție chirurgicală. Acest studiu a arătat că pacienții care au trecut prin COVID au un risc de trei până la patru ori mai mare de mortalitate perioperatorie decât la pacienții care nu au trecut prin COVID.
„Principalele riscuri post-COVID sunt sechelele. Se apreciază că cel puțin 20 la sută, până la 50 la sută dintre pacienți, după ce trec de faza acută de COVID, indiferent că sunt asimptomatici, indiferent că trec prin terapie intensivă, deci indiferent de forma de boală, pot prezenta ceea ce se cheamă astăzi sindromul de long COVID, adică simptome de tip cardiovascular, respirator, renal, complicații hematologice, complicații renale, complicații endocrinologice, complicații neurologice. Dintre acestea, riscul cel mai mare îl au afectarea cardiacă și afectarea sistemului hematologic, cu risc mare de tromboze după ce ai trecut prin COVID”, a explicat la Digi24 Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă.
El a spus că pentru pacienții care au suferit de COVID trebuie să urmeze o perioadă de recuperare dacă au simptome care definesc boala „long COVID”.
„Azi știm foarte clar că acest risc de mortalitate scade cam la două luni după ce ai terminat boala, dacă nu ai făcut sindromul long COVID, dar riscul continuă peste două luni, dacă ai simptome după COVID și ai această boală de COVID lung”, a arătat dr. Șerban Bubenek.
Cât ar trebui amânate operațiile programate și ce se întâmplă în cazul urgențelor
„Recomandările americane și europene de astăzi spun că, dacă ai trecut prin boală, va trebui să te consulți cu medicul anestezist și să ai o discuție în timpul examenului pre-anestezic. Se recomandă o amânare de cel puțin 12 săptămâni pentru o operație programată, dacă ai avut boală gravă și ai trecut prin terapie intensivă; de cel puțin 10 săptămâni, dacă n-ai trecut prin ATI, dar ai fost spitalizat pentru COVID sau ești un pacient care are și diabet sau o boală care compromite sistemul imun; de cel puțin șase săptămâni pentru pacienții care au avut simptome, dar care n-au avut nevoie să meargă la spital și cel puțin patru săptămâni trebuie să aștepți pentru o intervenție programată, chiar dacă ai fost un pacient asimptomatic, doar pozitiv”, a explicat Șerban Bubenek, președintele Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă.
Întrebat ce se întâmplă dacă este vorba despre o operație de urgență, medicul a spus că riscul există atât în cazul operațiilor programate, cât și al celor de urgență. „Cu ceea ce este definit ca urgență chirurgicală trebuie intrat în sală și operat, dar acest lucru trebuie adus la cunoștința pacientului. Pacientul trebuie informat despre aceste riscuri, trebuie informat și despre riscurile în plus, dacă nu se prezintă pentru o operație de urgență sau programată. Decizia trebuie luată împreună cu pacientul și cu medicul chirurg, explicând pacientului atât riscurile, cât și beneficiile. Pentru chirurgia de urgență nu există nicio contraindicație la afecțiunile care pun viața în pericol, de exemplu o sarcină extrauterină ruptă, o disecție de aortă, o politraumă”, fie și cu toate riscurile aferente COVID, a explicat Șerban Bubenek.
