Cercetătorii au măsurat nu doar numărul deceselor survenite din cauza pandemiei anul trecut, dar și vârsta la care au avut loc acestea, estimând astfel mult mai exact impactul devastator al crizei sanitare. Analiza a fost realizată în 37 de țări, ceea ce înseamnă că bilanțul real este mai mare, scriu publicațiile The Guardian și The Hill, scrie libertatea.ro
Pandemia COVID a cauzat pierderea a 28 de milioane de ani din viața oamenilor doar în 2020. Bilanțul masiv a fost dezvăluit de o cercetare derulată de Universitatea Oxford, care a calculat anii de viață pierduți în 37 de țări cu venituri medii și mari. România nu a fost inclusă în studiu.
Astfel, studiul a măsurat nu numai numărul deceselor în exces de anul trecut, dar și vârsta la care acestea au avut loc, pentru a obține cea mai detaliată analiză a impactului pandemiei.
Anii de viață pierduți (Years of life lost – YLL) sunt un indicator folosit în domeniul sănătății publice.
Folosirea acestui indicator pleacă de la premisa că simplul număr al deceselor dintr-o cauză specifică nu oferă o măsurătoare suficient de exactă pentru formularea de măsuri. Și asta deoarece această măsurătoare oferă aceeași greutate unui deces survenit la vârsta de 80 de ani și unuia survenit la 25 de ani sau chiar la un an.
Anii de viață pierduți iau în calcul și vârsta la care au avut loc decesele, calculând astfel anii pierduți de cei care au murit prematur, la vârste tinere.
În cazul de față, studiul a comparat anii de viață pierduți în 2020 și speranța de viață din acest an cu parametrii înregistrați în perioada 2005-2019. Astfel, anul trecut, în țările analizate au fost pierduți în total 222 de milioane de ani din viață, cu 28 de milioane mai mulți decât în mod normal.
Cercetătorii au avertizat că adevăratul bilanț ar putea fi mult mai mare, în condițiile în care el nu a inclus multe țări din Asia, Africa sau America Latină în studiu, din cauza lipsei datelor.
„Nimic nu m-a șocat mai mult în viață decât pandemia”
Doctorul Nazrul Islam, de la Departamentul pentru Sănătatea Populației al Oxoford, care a condus studiul, a admis că echipa sa a fost „șocată” de cifrele calculate, care au fost publicate în jurnalul medical BMJ.
„A trebuit la un moment dat să ne oprim și să revizuim totul”, a spus Islam, care a relatat că la rândul lui a pierdut membri ai familiei sau colegi din cauza COVID.
În ciuda acestor experiențe personale, Islam a declarat că tot a fost impresionat de rezultatele studiului. „Nimic nu m-a șocat mai mult în viață decât pandemia”, a spus doctorul, citat de The Guardian.
Într-un top al celor 37 de țări analizate, Bulgaria, urmată de Rusia și Lituania sunt statele care au pierdut cei mai mulți ani din viață.
Topul a fost calculat pe baza mortalității în exces observate în 2020, iar anii de viață pierduți au fost raportați la populație.
Ani de viață pierduți/100.000 de locuitori Bulgaria: 7.260 de ani Rusia: 7.020 de ani Lituania: 5.430 de ani SUA: 4.350 de ani Polonia: 3.830 de ani Italia: 3.150 de ani Cehia: 2.970 de ani Ungaria: 2.770 de ani
Rusia – cel mai mare declin al speranței de viață
O involuție majoră a fost observată și în privința speranței de viață.
Între 2005 și 2019, speranța de viață crescuse atât la bărbați, cât și la femei în toate țările analizate.
În 2020, a existat însă un declin al speranței de viață în toate țările monitorizate, cu excepția Noii Zeelande, a Taiwanului și a Norvegiei, unde a existat o creștere a speranței de viață și a Danemarcei, Islandei și Coreei de Sud, unde nu au fost observate dovezi privind o schimbare.
Cel mai mare declin la acest capitol a fost observat în Rusia, unde speranța de viață a scăzut cu 2,33 de ani la bărbați și cu 2,14 ani la femei.
Schimbări în speranța de viață Rusia: -2,32 ani SUA: -1,98 ani Bulgaria: -1,75 ani Lituania: -1,61 ani Polonia: -1,36 ani Italia: -1,35 ani Chile: -1,31 ani Spania: -1,27 ani
