Acest an agricol, deși unul bun pentru fermieri din punct de vedere al volumului și calității recoltei, pare a fi rău când vine vorba să o dea. De cele mai multe ori nu au cui sau, dacă prind cumpărători, prețul negociat este cu mult mai mic decât banii investiți. În această situație se află acum și producătorii mici de struguri, pe care îi vedem tot mai des pe marginea drumurilor sau în piețe agricole. Resemnați că s-ar putea să revină acasă cu marfa nevândută, unii spun că o vor sacrifica pentru tărie, iar alții se gândesc să o arunce de unde au cules-o, adică tot pe deal.
În acest iarmaroc improvizat din Peresecina, Orhei am găsit în jur de 20 de producători agricoli. Chiar dacă timpul nu era tocmai bun pentru vânzare, toți au răbdat vântul rece numai să dea cantitatea de struguri, pentru care au muncit un an.
„- 650 de lei.
– Șase saci costa 650 de lei?
– Da.
– Cum vă par prețurile ?
– Sunt mici în raport cu munca depusă”.
Nu același lucru îl spun și pensionarii, care depind de alocațiile de la stat. Totuși, puțini își refuză plăcerea de a gusta un vin bun, făcut din struguri moldovenești.
„- Un păhăruț de vin o să prindă bine la iarnă.
– Cum vă par prețurile?
-Zgârie, înainte Lidia o luam cu 3 lei. Dar acum de două ori s-a scumpit, așa e anul.
-S-a scumpit ca benzina”.
Chiar dacă spun că au lăsat marfa la un preț mic pentru ei, mulți producători, după ore bune de stat în frig, au rămas cu aceasta nevândută și încă în așteptarea cumpărătorilor.
„Prețurile sunt proaste. Dacă nu merge cu prețuri mai mari, sperăm cu cele mai mici, dar nici așa nu avem cui da”.
„Ce să fac cu 3 tone? Dacă nu se vinde în primăvară, fac rachiu”.
„Of Doamne, băieți. Munca noastră toată este degeaba. Pensia ne este mică. Prețurile cresc ca ciupercile după ploaie. Nu știu cum o să trăim. Ziceau că este mai bine, dar din ce în ce mai rău”.
Nu-i merge vânzarea nici acestei femei, venită la Peresecina tocmai din satul Ulmu, Ialoveni, în speranța că va putea vinde poloboacele pentru vin. Unul costă 1.500 de lei – scump, spune ea, având în vedere veniturile oamenilor. Cu toate acestea, nici nu poate scade din preț, având în vedere materialul și munca depusă.
„- Noi le vindem dar nu le cumpără nimeni. Săracii nu au parale, toți vor mai ieftin dar de unde?!
– Câte butoaie vindeți într-o zi?
– Și unul și niciunul, de câte ori!”
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în acest an sunt prognozate aproximativ 310 mii tone de struguri cu 15 mii mai mult decât în 2020.
