În ultimii zece ani, la capitolul avansării statului de drept, Republica Moldova se clasează sub nivelul mediu. Începând cu 2011, țara și-a asumat un parcurs complex de reforme în vederea respectării drepturilor fundamentale și a principiilor democratice.
Dincolo de progresele înregistrate, indicele democrației reflectă o situație similară celei avansării statului de drept, Republica Moldova clasându-se și aici sub nivelul mediu pe scara democrației, a menționat, într-o conferină de presă la IPN, Irina Buzu, avocată, autoare a Studiului „Rolul societății civile în avansarea statului de drept și reformei justiției”, realizat de Asociația Obștească „INVENTO”, în perioada 2018-2021.
Pe partea de reformare a sectorului justiției, Republica Moldova a trecut printr-un proces complex. Problemele din justiție și ale statului de drept, ce țin de funcționarea instituțiilor democratice, de instabilitatea politică și de respectarea guvernării, în 2019, au fost printre factorii principali care au determinat dialogul politic dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. UE și-a reevaluat relația cu Republica Moldova, încurajând Guvernul să continue reformele inițiate, implicând consecvent principiul condiționalității stricte.
Totuși, sectorul asociativ, în această situație, s-a arătat îngrijorat de dinamica reformelor strategice pentru Republica Moldova. În cadrul reuniunii a șasea a Platformei Naționale a societății civile în cadrul Parteneriatului Estic, a fost remarcat că, la cinci ani de la semnarea Acordului de Asociere cu UE, sunt rezultate vizibile în ceea ce privește securitatea la frontieră, interconectarea energetică, mobilitatea persoanelor. Însă sunt domenii unde nu se simt schimbări, chiar dacă au fost făcute modificări la legislație. E vorba de reforma justiției, lupta împotriva corupției și procesul de democratizare, a punctat Irina Buzu.
Autoarea studiului a menționat că trezea îngrijorare faptul că o serie de priorități care au fost considerate necesare, legate de consolidarea statului de drept, întărirea justiției și lupta împotriva corupției, nu păreau să fie la fel de importante pentru guvernare. Și atunci, șeful Delegației UE la Chișinău în acea perioadă, Peter Michalko, a declarat că Uniunea Europeană dorește să vadă voință politică și acțiuni concrete în domenii precum democrația, mass-media, pluralismul politic și implicarea societății civile.
„Diagnoza parțială și sumară, precum și tratarea selectivă a unei probleme sistemice nu poate decât să crească neîncrederea în reforma justiției și lupta împotriva corupției”, a remarcat Irina Buzu.
Ana Îndoitu, directorea Asociației Obștești „INVENTO”, a spus că „discuțiile despre cum societatea civilă își lasă amprenta în transformarea statului Republica Moldova este o discuție în care toți partenerii vizați, atât statul, cât și societatea civilă, sunt suficient de deschiși să învețe despre punctele critice și felul în care formatele eficiente ar fi bine să le construim din start, atunci când ne propunem să avem o agendă ambițioasă și, eventual, imperioasă, pentru ca un stat să se dezvolte sănătos”.
