Procuratura Generală cere Consiliului Suprem de Securitate să spună pe ce legi și regulamente s-a bazat atunci când a constatat că procurorii nu ar fi întreprins acțiuni din cauza cărora persoane implicate în dosare de corupție mare s-ar fi eschivat de la răspunderea penală. Între altele, acuzatorul-șef o întreabă pe Maia Sandu la ce dosare penale concrete s-a referit, ce autorități nu și-ar fi făcut treaba și în ce cazuri acestea ar fi fost influențate din străinătate.
Procuratura Generală o întreabă pe Maia Sandu, în calitate de șef al Consiliului Suprem de Securitate, ce material factologic a stat la baza elaborării concluziilor emise după ședința din 10 august. Atunci, Consiliul a constatat că lipsa de acțiuni a unor procurori în dosarele de rezonanță, le-au creat persoanelor vinovate condiții pentru a se putea eschiva de la răspundere. Iar cazurile de tergiversare intenționată a procedurilor de urmărire penală subminează credibilitatea instituțiilor de drept din țară.
Totodată, Consiliului Suprem de Securitate a cerut Procuraturii Generale să examineze circumstanțele în care suspecții din dosarele de corupție în proporții deosebit de mare s-au eschivat sau au părăsit țara. Astfel, Procuratura Generală întrebă șeful statului: Care sunt numeroasele cauze penale avute în vedere, care anume autorități abilitate au inacționat, în care spețe și care sunt cazurile de imixtiune a unor interese externe în activitatea acestora, iar în cazul în care astfel de materiale nu există, Procuratura roagă, respectuos, să fie informată pe ce s-a întemeiat Decizia CSS.
Totodată, acuzatorul-șef, Alexandr Stoianoglo, susține că la acea ședință procurorul general-interimar a prezentat un raport general despre activitatea instituției, iar în replică membrii CSS i-au cerut informații pe cauze concrete și ar fi lansat critici nefondate în adresa Procuraturii.
Pentru că, raportorul a refuzat să ofere date individuale, discuțiile s-ar fi limitat la interpretarea unor informații neoficiale și aprecieri subiective a prestației Procuraturii. În plus, instituția roagă să fie informată și despre cadrul normativ ce întemeiază competențele CSS de a solicita unui procuror, inclusiv Procurorului General, să raporteze măsurile întreprinse și rezultatele obținute în cadrul unei anchete penale concrete și să facă constatări privind eficiența sau ineficiența unei investigații.
Purtătorul de cuvânt al Președinției ne-a declarat că șeful statului nu comentează subiectul.
Relația dintre Procuratură și Maia Sandu a devenit tensionată după ce majoritatea parlamentară formată din deputați PAS a votat modificări la Legea Procuraturii care permit demiterea procurorului general chiar și înainte de expirarea mandatului, în cazul unei evaluări negative a activității sale. Documentul a fost contestat la Curtea Constituțională de către Procuratura Generală. Legea care nu a fost inițial avizată de către instituțiile abilitate ale statului, dar nici de Comisia de la Veneția a fost criticată și de către opoziția parlamentară, care a declarat că PAS își dorește un procuror de buzunar, acuzații respinse de deputații formațiunii.
