Moldova continuă să sărbătorească evenimentele care i-au pus bazele de stat independent și suveran. Anul acesta este deosebit mai ales pentru tinerii născuți în acea perioadă, despre care au aflat mai multe de la părinții lor. Au crescut și s-au dezvoltat împreună cu statul, din care unii au plecat, iar alții au decis să rămână. Este și cazul Mariei Pantalon din Orhei. Cum percepe tânăra anii în care s-au conturat fenomene și segmente sociale noi, aflați chiar de la ea, în reportajul ce urmează.
Maria Pantalon spune că niciodată nu a stat să se gândească cât de crucial a fost anul în care s-a născut. În familia ei nu s-a vorbit mult despre asta. Grijile cotidiene sau problemele de sănătate au umbrit subiectul. Totuși, tânăra își aduce aminte de însemnătatea evenimentului, chiar de 27 august, iar în restul zilelor, spune că, este mai mereu îndrăgostită de Moldova.
MARIA PANTALON, locuitoare a municipiului Orhei: „ Iată am fost în vacanță în Turcia, când am venit acasă, am conștientizat că aici e atât de frumos. Nu zic, acolo la fel este, au mare, soare, este cald, bine, dar aici e verde. Numai când am coborât din avion am zis ,,Uau! Aer de casă.”
Tânăra este căsătorită, are doi copii și activează în domeniul construcțiilor și infrastructurii, la Primăria Orhei. Este mândră, pentru că le-a reușit pe toate până la această vârstă. Maria are multe amintiri din copilărie, iar când vine la casa părintească le deapănă cu drag.
MARIA PANTALON, locuitoare a municipiului Orhei: „Când am mers în clasa întâi am început să scriu cu mâna stânga. Și mama i-a spus primei mele învățătoare că eu trebuie să scriu cu mâna dreaptă. Asta vine din sovietic că nu era ok. Acum cine scrie cu stânga e bine, atunci nu„.
Democrația și independența o simțea doar pe stradă. Acasă, părinții, dar și fratele fetei, mai mare cu 15 ani, i-au oferit o educație mai severă cu iz de socialism.
MARIA PANTALON, locuitoare a municipiului Orhei: „Mie nu-mi pare rău că am fost crescută pe regim, pentru că asta o simt și acum”.
În 30 de ani de independență, puține s-au schimbat în țară, constată Maria. Totuși, au fost și unele progrese, adaugă femeia.
MARIA PANTALON, locuitoare a municipiului Orhei: „La noi economia a avansat și industria, la fel”.
Mama tinerei își amintește de proclamarea independenței ca prin ceață. Fiind internată mai multe luni în spital, femeia a apucat să intre și să iasă din instituția medicală în două perioade istorice diferite.
NINA SURGUCI, locuitoare a satului Isacova, Orhei: Da, era puterea sovietică, dar când am ieșit din spital, după ce am stat mult, avusem complicații după naștere, și atunci, într-adevăr era deja Moldova independentă”.
Aflase de la radio despre schimbările care veneau odată cu mai multe lucruri noi.
NINA SURGUCI, locuitoare a satului Isacova, Orhei: „Împărțise deja pământul și erau toți bucuroși că vor avea și ei ceva. Te duceai și lucrai când voiai, dacă poți te duci, dacă nu, atunci nu te duci”.
Noua orânduire crea disconfort și nedumerire, una dintre care era legată de punerea în circulație a leului moldovenesc.
NINA SURGUCI, locuitoare a satului Isacova, Orhei: „Haos era. Noi nu înțelegeam cum ne vom duce la magazin în loc de ruble cu lei. Leul avea o altă valoare. Ne gândeam că te duci cu o rublă la magazin și cumperi șase pâini, dar cu leul”?
În procesul dezmembrării Uniunii Sovietice, Republica Moldova și-a declarat independența la 27 august 1991. La 29 iulie 1994 a fost adoptată prima Constituție a țării.