Agricultorii moldoveni rămân neglijați de autoritățile din domeniu. Țăranii stau zile întregi cu marfa nevândută, pentru ca în cele din urmă să o dea pe bănuți sau și mai rău să o arunce. Motivele sunt mai multe, cred oamenii. Iar în două dintre acestea este vorba despre importul masiv al producției mai ieftine și lipsa cumpărătorilor, fenomen cauzat de migrație.
L-am întâlnit pe acest bărbat în piața agricolă din Capitală îngândurat și fără urmă de speranță pe față. Avea lângă el 20 de cutii de roșii, 18 de castraveți și nici urmă de cumpărător.
VALERIU GÎLEA, agricultor din Dubăsari: „Câte două-trei zile stăm. Plătim piața, motorina”.
Ca să nu se întoarcă înapoi cu marfa acasă, fermierul o dă intermediarilor, bineînțeles aproape gratuit, iar în situația lui sunt și alți agricultori.
VALERIU GÎLEA, agricultor din Dubăsari: „Anii din urmă dacă cumpărau cu cinci lei, vindeau cu șase, dar acum cumpără cu cinci și vând cu 10. Noi nu avem de ales. Anul viitor cred că nu mai cultivăm nimic”.
Și familia Catînsus este supărată pe angroiști, pentru că-i iau varza cu doi lei, dar o vând triplu.
ION CATÎNSUS, agricultor din satul Șerpeni: „Anul acesta nici nu scoatem banii pe care i-am investit”.
La rândul lor, comercianții care cumpără marfă angro invocă propriile motive, pentru care procedează astfel.
GRIGORE CHIRTOAGĂ, comerciant: „- Dacă cumpărați varza cu doi lei cu cât o vindeți? – Cu patru. Prețul este dublu. Mai aruncăm o frunză, vânzătoarea o plătim, lumina”.
Țăranii mai cred că un alt motiv pentru care sunt în pierdere este importul masiv al produselor străine vândute cu prețuri mai mici decât cele crescute de ei, dar și lipsa cumpărătorilor, factor cauzat de migrație.
ȘTEFAN GORI , agricultor din r-nul Anenii Noi: „Am o noapte de când stau. Am avut două tone și mi-a mai rămas încă 1,5 tone. Nu sunt cumpărători. – Unde sunt cumpărătorii? – Dacă nu-s în Franța sunt în Italia, dacă nu-s în Italia sunt în Anglia”.
VERA CARONOVAC, agricultor din r-nul Anenii Noi: „Ne simțim foarte obijduiți. Creștem, avem credite și nu avem ce face cu marfa. Nu știu de ce supermarketurile nu sunt coninteresate de noi, producătorii autohtoni. – Care sunt planurile de viitor? – Să plecăm peste hotare”.
Pentru că nu a avut ce face cu marfa, acum câteva zile un agricultor din nordul ţării a dat sute de kilograme de castraveţi la păsări.
Contactați de noi pentru o reacție, reprezentanții Ministerului Agriculturii ne-au spus că instituția le recomandă fermierilor să-și planifice producția în funcție de cererea pieții de consum.
ECATERINA GRIGOREAN, purtător de cuvânt MA: „Totodată, este important și rolul Asociațiilor de profil din considerentul că în prezent statul nu dictează cine și cât trebuie să producă, dar Asociațiile au rolul de a realiza un studiu de fezabilitate pe categorii de produse”.
Anterior, fostul premier Ion Chicu a declarat că președintele țării Maia Sandu limitează accesul produselor moldovenești pe rafturile rețelelor de magazine mari din țară. Și asta pentru că legea privind comerțul intern nu este promulgată de către șeful statului.
De cealaltă parte, Sandu a declarat că promulgarea unui astfel de act normativ încalcă angajamentele din Acordul de Asociere cu UE.