În Moldova se nasc tot mai puțini copii, iar aproape fiecare al cincilea a venit pe lume în afara căsătoriei. Sănătatea lor este tot mai precară. În timp ce micuții de la oraș consumă mai multă carne și lapte, în cazul celor din mediul rural pâinea este printre alimentele de bază. Minorii comit cel mai des furturi și acte de huliganism. Datele sunt prezentate de Biroul Național de Statistică.
În data de 1 ianuarie 2021, în Moldova erau înregistrați jumătate de milion de copii, adică fiecare a cincea persoană avea mai puțin de 18 ani. Datele mai arată că rata natalității în țara noastră este în descreștere.
Numărul copiilor născuți-vii, anul trecut, a constituit 30,7 mii, cifra fiind în descreștere cu 5,2% față de anul precedent. Totodată, rata natalității înregistrată în anul 2020 a constituit 11,7 născuți-vii la 1000 de locuitori, fiind cea mai joasă din ultimii cinci ani.
RATA NATALITĂȚII, ÎN DESCREȘTERE
Numărul copiilor născuți-vii în 2020 – 30,7 mii
Numărul copiilor născuți-vii în 2019 – 32 mii
Născuți-vii la 1000 de locuitori
Anul 2020 11,7%
Anul 2019 12,2%
Anul 2018 12,8%
Anul 2017 13,2%
Anul 2016 14,1%
Și, dacă până acum era criză de băieți, iată că anul trecut s-au născut mai puține fete. Potrivit datelor, la 100 de fete revin 110 băieți. Statisticile mai arată că femeile de la sate nasc mai devreme, comparativ cu cele de la oraș. Vârsta medie a celor din mediul rural, care au dat naștere unui copil, este de 24 de ani, iar a celor din mediul urban de 27 de ani.
De asemenea, mulți micuți se nasc în afara căsătoriei. Nivelul natalității extraconjugale în anul 2020 a constituit 19,7%, ceea ce înseamnă că fiecare al cincilea copil s-a născut din flori. În mediul rural, în afara căsătoriei s-au născut 23,0% din născuți-vii, comparativ cu 14,8% în mediul urban.
MAI MULȚI COPII NĂSCUȚI ÎN AFARA CĂSĂTORIEI
Nivelul natalității extraconjugale pe țară 19,7 %
Nivelul natalității extraconjugale în mediul rural 23 %
Nivelul natalității extraconjugale în mediul urban 14,8%
Statisticile mai arată că circa 7,4 mii de copii s-au născut cu probleme de sănătate ori s-au îmbolnăvit pe parcurs, ceea ce reprezintă 23,8% din numărul nou-născuților. Micuții în primul an de viață suferă cel mai des de boli ale aparatului respirator, anemie și afecțiuni din perioada perinatală. Iar cei de până la 17 ani suferă cel mai des de maladii ale aparatului respirator, boli infecțioase și diverse leziuni traumatice. Potrivit datelor, copiii din oraș consumă mai multe produse bogate în proteine, în timp ce în alimentația micuților de la sate predomină produsele de panificație.
O persoană din mediul urban mănâncă pe an 4,2 kg de carne, iar cei din sate, cu 300 de grame mai puțin. Oamenii din orașe consumă mai multe ouă și lactate, iar cei de la sate pun pe masă mai multe produse de panificație.
Potrivit Biroului Național de Statistică, în an de pandemie, aproape 900 de copii au fost supuși violenței, cifra este cu aproape 15% mai mare față de anul 2019. Cât privește infracțiunile juvenile, minorii comit cel mai des furturi, jafuri și acte de huliganism. Statisticile arată că aproape fiecare al treilea copil condamnat a ajuns după gratii din cauza unui furt. La sfârșitul anului trecut, numărul minorilor condamnaţi în primă instanță a constituit 318. Cifra este în scădere față de anul precedent, când după gratii au ajuns 435 de copii.
În prezent, mărimea medie a indemnizației unice la nașterea copilului constituie 8299 lei.
