Lecţiile învăţate în lupta împotriva pandemiei de COVID-19 trebuie să fie folosite pentru a combate un alt flagel ce ameninţă populaţia mondială, rezistenţa la antibiotice, a transmis Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), scrie AFP, transmite Digi24.RO.
„Antibioticele sunt călcâiul lui Ahile pentru asistenţa medicală universală şi pentru siguranţa noastră sanitară. Ocaziile care se prezintă în lumina pandemiei de COVID-19 trebuie să fie fructificate pentru a sublinia nevoia unei investiţii durabile (în cercetare, n.r.) în producţia de noi antibiotice eficace”, a declarat Haileyesus Getahun, coordonator OMS pentru divizia de studiere a rezistenţei antibacteriene.
Acelaşi oficial a sugerat înfiinţarea unui mecanism mondial ce va permite strângerea de fonduri pentru a combate rezistenţa bacteriilor, după modelul acţiunilor întreprinse pentru a dezvolta vaccinurile anti-COVID-19.
Rezistenţa la bacterii a continuat să crească, pentru că antibioticele sunt utilizate prea mult şi în mod abuziv, fie în creşterea animalelor, fie în tratamentele pentru oameni. Bacteriile dezvoltă astfel rezistenţă şi nu mai răspund la tratamentele existente.
Trebuie deci să fie create noi antibiotice, însă grupurile farmaceutice sunt reticente în a învesti sume mari într-un sector care este considerat puţin rentabil.
Astfel, cele mai multe dintre antibioticele care au fost lansate pe piaţă fac parte din clasele de medicamente descoperite înainte de anii 1980, a subliniat OMS, scrie Agerpres.
În raportul său anual, OMS precizează că niciunul dintre cele 43 de antibiotice aflate în prezent în etapa de dezvoltare nu permite combaterea eficientă a celor mai periculoase bacterii aflate în circulaţie.
Organizaţia a subliniat şi că 82% dintre antibioticele recent autorizate fac parte din clasele de medicamente faţă de care bacteriile s-au arătat deja rezistente.
Pentru prima dată, OMS a alcătuit astfel un catalog al medicamentelor antibacteriene non-tradiţionale. Organizaţia a recenzat 27 de astfel de medicamente, inclusiv antigeni monoclonali şi organisme bacteriofage, virusuri care infectează doar bacteriile şi care au fost îndelung utilizate în spatele „Cortinei de Fier” în perioada Războiului Rece, fiind descoperite în prezent şi în Occident.
