Epopeea dizolvării Parlamentului a început în data de 23 decembrie, când, cu o zi înaintea învestirii Maiei Sandu în funcția de președinte, premierul Ion Chicu și-a anunțat demisia. Șeful statului a ezitat mai bine de o lună să propună un candidat la șefia executivului. Ulterior, au existat tocmai cinci pretendenți, dar nici unul nu a reușit să preia fotoliul deținut și acum de prim-ministrul interimar Aureliu Ciocoi.
Criza guvernamentală a apărut la finele anului trecut. La scurt timp, după ce Maia Sandu a devenit șef de stat, Guvernul Chicu și-a dat demisia, declarând că în acest mod dorește să declanșeze alegeri parlamentare anticipate. Aproape o lună, președintele nu s-a grăbit să desemneze un candidat la șefia executivului, încercând mai întâi să afle dacă Legislativul se poate autodizolva, iar Curtea Constituțională a declarat că nu. Ulterior, Sandu a desemnat-o pe Natalia Gavrilița. Aceasta nu a cerut însă să fie votată, ci dimpotrivă, și-a rezumat discursul în Parlament la acuzații la adresa deputaților. Așa că aleșii i-au făcut pe plac.
Chiar în timp ce Gavrilița își prezenta programul, PSRM a înaintat-o la funcția de premier pe Mariana Durleșteanu, susținută de o majoritate formalizată. Maia Sandu a înaintat-o însă repetat pe fosta sa colegă din PAS. Decretul a fost contestat, iar Curtea Constituțională l-a declarat neconstituțional.
Ulterior, în timpul unei noi runde de consultări a președintelui cu fracțiunile parlamentare, Durleșteanu a anunțat pe Facebook că își retrage candidatura. Așa că șeful statului a decis să-l propună pe liderul interimar al PAS, Igor Grosu, drept candidat pentru șefia executivului. Nici acesta nu a ajuns în fotoliul de premier, întrucât, în ziua în care urma să fie votat, ședința Parlamentului nu a avut loc din lipsă de cvorum.
După a doua tentativă de numire a unui Guvern, președintele a sesizat CC privind stabilirea circumstanțelor pentru dizolvarea Parlamentului, în ciuda faptului că în legislativ exista o majoritate formalizată, care l-a propus la funcția de premier pe ambasadorul țării noastre în Rusia, Vladimir Golovatiuc.
PSRM și Platforma ”Pentru Moldova” au depus sesizări la Înalta Curte, însă fără succes. Iar președintele Parlamentului, Zinaida Greceanîi, a adresat o scrisoare la Consiliul Europei, iar reprezentanții instituției au răspuns că dizolvarea legislativului este o măsură de ultim recurs și a îndemnat toate părțile să discute pentru a depăși criza politică.