Se împlinesc 12 ani de la evenimentele tragice care au avut loc în 7 aprilie 2009, atunci când zeci de oameni au fost răniți în urma protestelor violente izbucnite pe fonul anunțării rezultatelor preliminare ale alegerilor parlamentare din 5 aprilie.
Protestele de la Chișinău au început încă din 6 aprilie. Considerând că alegerile au fost fraudate, întrucât Partidul Comuniștilor a acumulat circa 50 la sută din voturi, sute de tineri s-au mobilizat pe rețelele de socializare și au ieșit în stradă, iar manifestația a fost numită „Revoluţia Twitter”. A doua zi, protestele au continuat. Circa 30 de mii de oameni, majoritatea tineri, au ieșit în centrul capitalei pentru a contesta victoria PCRM la scrutinul parlamentar. Aceștia scandau lozinci prin care cereau organizarea unui scrutin repetat.
De partea protestatarilor au ieșit în stradă și liderii partidelor de opoziție: PLDM, PL și AMN, care, la fel, susțineau că alegerile au fost fraudate. La un moment dat, protestul, care era inițial unul pașnic, a degenerat. Unii manifestanți au pătruns în Președinție și Parlament, clădiri care au fost vandalizate. Au stricat geamurile, au jefuit cabinete și au aruncat peste ferestre mobilier, căruia ulterior i-au dat foc.
Forțele de ordine au intervenit cu tunuri de apă și gaze lacrimogene. Protestatarii au ripostat cu ouă și pietre, pe care le-au scos din caldarâm.
Opoziția a început negocieri cu Guvernul, în urma cărora însă, nu s-a ajuns la niciun acord, iar președintele Vladimir Voronin a continuat să acuze organizatorii de tentativă de lovitură de stat. În cursul nopții de 7 spre 8 aprilie, poliția a făcut uz de arme cu gloanțe oarbe și a arestat zeci de studenți. A doua zi, liderii opoziției au decis să se disocieze de actele de vandalism și distrugere din Chișinău, considerând că provocările au fost organizate de comuniști cu scopul de a deturna atenția de la presupusa fraudare a scrutinului.
Potrivit unui raport întocmit de Amnesty International, în timpul protestelor din aprilie 2009 au fost reținute nu mai puțin de 600 de persoane. Multe dintre ele au fost maltratate în timpul arestărilor și în incinta secțiilor de poliție.
Oficial, a fost înregistrat un singur deces – cel al lui Valeriu Boboc, un tânăr snopit în bătaie în Piața Marii Adunări Naționale. Ulterior,
Procuratura a înregistrat 108 plângeri. În 2015, Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat pe fostul ministru de Interne Gheorghe Papuc la patru ani de închisoare, iar pe polițistul Ion Perju, la zece ani.
La 12 ani de la revolta tinerilor, 14 persoane au fost condamnate pentru dezordine în masă și jaf, potrivit Procuraturii Generale.
