Se împlinesc 100 de zile de la învestirea Maiei Sandu în fotoliul de președinte al Republicii Moldova. În acest timp, șeful statului a apucat să ia mai multe decizii controversate, să primească trei cartonașe roșii din partea Curții Constituționale și să arunce țara în cea mai profundă criză din ultimii ani. Redacția TV6 a adunat cele mai importante evenimente petrecute în primele 100 de zile ale președinției Maiei Sandu.
Maia Sandu a fost învestită în funcție în data de 24 decembrie. Cu o zi înainte, premierul Ion Chicu și-a anunțat demisia, astfel PSRM i-a predat șefului statului inițiativa privind conducerea țării. Decizia prim-ministrului a pus-o, însă, într-o situație incomodă pe Sandu, care nu-și dorea asumarea guvernării, ci declanșarea anticipatelor. În 28 decembrie 2020, în cadrul consultărilor cu președintele, nicio fracțiune parlamentară nu și-a exprimat dorința de a forma un Guvern.
MAIA SANDU președintele Republicii Moldova: Am constatat că toate fracțiunile și grupurile parlamentare pledează pentru alegeri parlamentare anticipate.
În loc să declanșeze procedurile pentru a face posibilă organizarea anticipatelor, Maia Sandu a susținut inițiativa foștilor săi colegi din PAS, care au înaintat o sesizare la Curtea
Constituțională cu privire la posibilitatea de autodizolvare a Parlamentului. În ciuda faptului că mai mulți experți în drept constituțional spuneau că acest lucru este imposibil, președintele refuză să propună o candidatură la funcția de premier până la verdictul Înaltei Curți, care a respins sesizarea. Întrucât Maia Sandu nu se grăbea să-și îndeplinească atribuțiile constituționale, liderul PSRM, Igor Dodon, îi înaintează un ultimatum.
IGOR DODON, liderul PSRM: „Cerem în mod categoric din partea președintelui desemnarea unei candidaturi la funcția de prim-ministru, până pe data de 1 februarie.”
Șeful statului se vede nevoit să facă un pas înapoi, așa că în 27 ianuarie este înaintată
candidatura Nataliei Gavrilița. Imediat, PAS, al cărui membru este Gavrilița, declară că nu o va susține și le cere celorlalți deputați să nu voteze Guvernul propus de ea. În data de 11 februarie, Gavrilița vine în plen pentru a-și prezenta cabinetul, însă își rezumă retorica la acuzații la adresa parlamentarilor.
NATALIA GAVRILIȚA candidat la funcția de premier: „Majoritatea deputaților din acest Parlament votează legi care învrăjbesc oamenii,
votează legi care sărăcesc oamenii, votează legi care îi salvează de pușcărie.”
Socialiștii ripostează și, în timpul dezbaterilor programului de guvernare propus de Gavrilița, adună 54 de semnături în susținerea unui alt candidat, Mariana Durleșteanu. Guvernul Gavrilița obține zero voturi, iar liderul Partidului ”Platforma DA” și fostul partener de coaliție al șefului statului, își înaintează candidatura și îi cere președintelui să îl înainteze la funcția de premier. Maia Sandu ignoră însă atât majoritate parlamentară proaspăt formată, cât și pe Andrei Năstase, cel care i-a fost alături în ultimii ani, și o propune repetat pe Gavrilița.
MAIA SANDU președintele Republicii Moldova: „Am decis înaintarea la funcția de candidat pentru funcția de premier a doamnei Natalia Gavrilița”.
Socialiștii au depus o sesizare la Curtea Constituțională, care anulează decretul președintelui și îndeamnă la consultări. Și de această dată, șeful statului refuză să se conformeze”.
MAIA SANDU președintele Republicii Moldova: „La anticipate sau la referendum, oamenii vor decide viitorul lor și al țării”.
Surprinzător însă, în data de 15 martie, Maia Sandu cheamă fracțiunile la consultări. În timpul discuțiilor cu deputații PSRM, Durleșteanu anunță pe Facebook că își retrage candidatura, așa că președintele se folosește de moment și îl desemnează pe fostul său coleg de partid Igor Grosu în calitate de candidat la șefia executivului. Socialiștii se adresează din nou la magistrații constituționali, care, de această dată, îi dă dreptate șefului statului. Grosu nu ajunge însă nici măcar să-și prezinte echipa, din lipsă de cvorum ședința Parlamentului nu a avut loc. Sandu organizează noi consultări, iar după încheierea acestora anunță că se va adresa Curții Constituționale pentru a putea declanșa alegeri anticipate.
MAIA SANDU, președintele Republicii Moldova: „Dacă Curtea Constituțională va spune că există circumstanțe, voi dizolva Parlamentul și vom merge la judecata oamenilor”.
Pe lângă criza politică, Maia Sandu s-a mai remarcat și cu alte ocazii. Imediat cum a ajuns la Președinție, a luat o serie de decizii similare predecesorului său, printre care modificarea componenței Consiliului Suprem de Securitate, completând-o cu unii membri de partid și angajați ai unor ONG-uri. De asemenea, șeful statului și-a permis să-i critice pe o parte dintre membrii din oficiu.
MAIA SANDU, președintele Republicii Moldova: „Eu am anumite dubii cu privire la capacitatea lor de a lua decizii corecte pe probleme care țin de securitatea statului și îmi rezerv dreptul la anumite discuții să nu-i invit”.
Ulterior, șeful statului s-a ținut de cuvânt și i-a restricționat accesul la ședința CSS deputatului Platformei “Pentru Moldova” Sergiu Sîrbu, care este membru din oficiu, invocând conflicte de interese. Altă decizie care a ridicat sprâncene a fost numirea unor consilieri cu probleme de integritate, posesori de diplome obținute ilegal, care ar avea firme nedeclarate prin off-shore-uri și cu imobile cumpărate la prețuri mult sub cele de piață. De asemenea, Maia Sandu a fost acuzată că nu și-a îndeplinit promisiunile făcute în campania electorală. Deși a declarat că va renunța la clădirea Președinției, pe care o va da în folosire unei universități sau biblioteci, aceasta s-a răzgândit. Nici gardul Președinției nu a fost scos, deși șeful statului făcea această promisiune în tentativa de a arăta că va fi un președinte aproape de popor. Sandu nu a renunțat nici la vila de la Condrița, pentru folosirea căreia îl critica dur în trecut pe Igor Dodon.
MAIA SANDU, președintele Republicii Moldova: „Dacă trece pandemia, poate mai putem să organizăm niște evenimente afară, pentru că e un loc frumos, acolo este un lac. Cred că trebuie să o păstrăm pentru evenimente la care să poată să participe și cetățenii”.
Un alt subiect care a stârnit atenția opiniei publice a fost cheltuielile Președinției după învestirea Maiei Sandu. Aceasta l-a acuzat, în repetate rânduri, pe fostul șef al statului Igor Dodon că ar irosi prea mulți bani. Deși a reușit să reducă din ele, oamenii au fost nemulțumiți să vadă că noul președinte planifică să aloce doar în acest an peste nouă milioane de lei pentru întreținerea instituției prezidențiale. Din acești bani, aproape un milion de lei se vor duce pentru procurarea biletelor de avion, 650 de mii de lei pentru vizitele oaspeților străini și 280 de mii pentru flori. Asta înseamnă că Președinția va cheltui lunar aproximativ 17 pensii minime doar pentru flori. De asemenea, în primele 100 de zile de la învestirea Maiei Sandu în funcția de președinte, țara noastră a devenit ultimul stat european care a început programul de vaccinare anti-COVID, prețurile la carburanți s-au majorat de câteva ori la rând și produsele alimentare s-au scumpit semnificativ.
