Este o zi memorabilă, pune la încercare ingeniozitatea şi umorul, stârneşte zâmbete şi râsete, sau uneori scurte momente de stânjeneală. Poate că nu a fost declarată în mod oficial zi de sărbătoare, însă ziua de 1 Aprilie este celebrată cu farse în mai multe ţări ale lumii. Marcată mai întâi în Europa, Ziua Păcălelilor a emigrat peste ocean şi apoi s-a răspândit pe tot globul.
Nu se cunosc cu exactitate originile zilei de 1 aprilie ca Zi a Păcălelilor, dar presupunerile şi teoriile istoricilor spun că obiceiul farselor ar fi o împletire de obiceiuri populare locale specifice fiecărei ţări, legende străvechi şi ceremonialuri de întâmpinare a Anului Nou şi ulterior, a primăverii, transmite TVR.RO
Pentru cei cu simţul umorului dezvoltat şi cu un gust deosebit pentru farse, ziua de 1 aprilie este un prilej foarte bun de distracţie. Pentru cei cu mulţi “duşmani” sau prieteni glumeţi, s-ar putea să fie mai degrabă o zi în care să nu îşi dorească să iasă din casă.
După cum spunea Mark Twain, “ziua de 1 aprilie este ziua în care ne amintim ce suntem în celelalte 364 de zile ale anului”.
Când şi unde s-a dat startul păcălelilor?
Obiceiul de a păcăli ar data din timpul Romei Antice, spun unii istorici, şi ar fi fost inclus în cadrul serbărilor Hilaria pe care romanii le organizau pe 25 martie. Râzând şi glumind, romanii celebrau echinocţiul şi instalarea primăverii, care de multe ori joacă feste şi păcăleşte oamenii cu schimbări bruşte şi capricioase ale vremii.
Conform unei alte teorii, Ziua Păcălelilor ar avea, de fapt, legătură cu Festivalul hindus Holi de la finele lui martie şi care reaminteşte de victoria asupra răului. În zilele de sărbătoare ale festivalului, s-a păstrat obiceiul de a aprinde un foc mare, purificator.
Sau, o altă ipoteză, acceptată de majoritate, susţine că originea zilei de 1 Aprilie are strânsă legătură cu schimbarea calendarului iulian cu cel gregorian în Franţa, în 1582, în timpul lui Carol al IX-lea.
Atunci, veştile circulau mai greu şi cei care nu aflaseră ca Anul Nou s-a mutat la 1 ianuarie şi continuau să-l sărbătorească la 1 aprilie, erau numiţi poisson d’Avril (peşte de aprilie) şi ţinta glumelor şi farselor celorlalţi.
Pe spatele lor se prindea un peşte din hârtie, care simboliza că erau la fel de naivi şi uşor de păcălit ca şi un peşte uşor de prins. Şi acum, Ziua Păcălelilor este sărbătorită în Franţa prin cadouri şi bomboane de ciocolată în formă de peşte sau felicitari cu peşti.
Din Franţa, 1 Aprilie ca Zi a Păcălelilor s-a răspândit şi în Marea Britanie, în secolul al XVIII-lea.
Până la 1752, Marea Britanie a refuzat să accepte noul calendar, iar pe măsura trecerii timpului felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoţite adeseori de cadouri hazlii.
În Anglia, cel păcălit este numit „noddy” şi trebuie să poarte o coadă ataşată pantalonilor sau fustei. În Scoţia, Ziua Păcălelilor este marcată şi acum timp de două zile, iar celor care se lasă păcăliţi li se spune „April qowk” sau „April cuckoo” (cuc de aprilie), şi sunt consideraţi, asemenea păsării, naivi sau nătângi.
Importanţa cu care este privită Ziua Păcălelilor în Marea Britanie este dovedită şi de emisiunile TV, care nu de multe ori au derutat populaţia.
În Spania, celor păcăliţi de 1 Aprilie li se atribuie epitetul de „nătărăi”.
Japonezii sărbătoresc la 1 aprilie „Ziua păpuşilor”, sau „Ziua bucuriei celor mici”, cărora le oferă în dar păpuşi.
Ziua Păcălelilor este sărbătorită şi în unele state din America Latină – Peru, Mexic şi Columbia, dar la 28 Decembrie, sub numele de „Dia de los inocentes” (ziua celor naivi). Demult, în Mexic, “Dia de los inocentes” era ziua în care creştinii îi plângeau pe copiii măcelariţi de Herod, însă, în timp, semnificaţia celei mai nefericite zile a evoluat de la tristeţe, la veselia păcălelilor.
În Iran şi în unele părţi din India, Ziua Păcălelilor e numită „Sizdah Bedar”, are loc în cea de-a 13-a zi a Anului Nou (Noruz), şi este una dintre cele mai vechi tradiţii de acest gen.
La români, Ziua pacalelilor s-a împământenit abia în secolul al XIX-lea, deşi saşii şi svabii de la noi aveau mai demult o tradiţie ca de 1 aprilie să-şi facă farse şi se păcălească unii pe altii. Românii, hâtri din fire, i-au avut însă pe eroii de poveste Păcală şi Tândală, pe Danilă Prepeleac, Stan Păţitul sau Pepelea, şi au inventat Păcălici, jocul de cărţi care ne-a bucurat copilăria.
Păcăleli celebre făcute de-a lungul timpului
La 31 martie 1940, Institutul Franklin din Philadelphia, SUA, a publicat un comunicat care anunţa că a doua zi va fi sfârşitul lumii, informaţia a fost preluată şi difuzata de un post de radio, care a precizat că apocalipsa va veni la 1 aprilie, la ora 15 fix. Ştirea preciza, nu e o păcăleală de 1 aprilie pentru că informaţia a fost confirmată şi de Wagner Schlesinger, directorul Planetarium-ului din oraş. Panica a luat sfârşit abia după ce astronomii au negat predicţia, iar autorul farsei, ofiţerul de presă al Institutului Franklin, William Castellini, a fost demis.
În anul 1950, o televiziune olandeză a anunţat că Turnul din Pisa s-a prăbuşit.
În 1952, doi adolescenţi au predat unei secţii de poliţie din Londra un dosar găsit într-o staţie de autobuz şi care aparent conţinea schiţele unui dispozitiv atomic.
Poliţia a intrat imediat în alertă şi a informat autorităţile, de la guvern la Camera Comunelor, despre posibila pierdere a unor secrete nucleare. A aflat şi presa care a pus pe jar publicul. După ce schiţele au fost examinate de fizicieni, care au spus că nu înţeleg despre ce e vorba, misterul a fost rezolvat de un prieten al celor doi tineri care a dezvăluit că aşa zisul dispozitiv nuclear era de fapt … o maşinărie de făcut cârnaţi.
În 1957, BBC difuzează o ştire de trei minute în care se spune că la o fermă din Elveţia s-au obţinut recolte record de spaghetti şi arătau imagini cu tăieţei recoltaţi din copaci. Ştirea a fost atât de credibilă încât unii au cerut detalii legate de plantaţie şi de unde ar putea cumpăra puieţi.
În 1980, tot BBC a anunţat că legendarul ceas mecanic londonez Big Ben va fi înlocuit cu unul electronic. Informaţia a revoltat opinia publică britanică, o mulţime de cetăţeni exprimându-şi protestul în legătură cu această decizie. O parte dintre oameni au întrebat de unde se pot cumpăra bucăţi din vechiul Big Ben.
La 1 aprilie 1983, agenţia de stiri Associated Press anunţa că profesorul de istorie Joseph Boskin de la Universitatea din Boston a reuşit să stabilească originea „Zilei bufonului”. El afirma că bufonul Kugel de la curtea Împăratului Constantin s-a lăudat că ar putea conduce Imperiul Roman la fel de bine ca şi stăpânul său.
Acestuia i-a plăcut ideea şi i-a permis măscăriciului să se aşeze la cârma ţării o zi pe an, de 1 aprilie. Bufonul a decretat ca în acea zi să fie acceptate doar lucrurile absurde, dând astfel naştere tradiţiei păcălelilor. Difuzată de o agenţie de presă serioasă, ştirea a fost preluată de toată presa americană. Reporterul care-l intervievase pe profesorul Boskin a aflat, odată cu toţi cititorii, că a fost păcălit, după ce Universitatea din Boston a dat un comunicat de presă prin care îşi cerea scuze pentru glumă.
În 1993, primăria oraşului Koln (Germania) le-a făcut o farsă celor care practicau jogging în parcul din centru. Gardienii i-au oprit pe alergători, spunându-le că vor fi amendaţi dacă nu se conformează unei noi legi care impune încadrarea alergătorului în limita de 6 km/h, nici mai mult, dar nici mai puţin. Motivul? O altă viteză ar fi deranjat veveriţele din parc, aflate în perioada împerecherii.
Ziarul „Irish Times” a anunţat în 1995 că Disneyland negociează cu guvernul rus privind achiziţionare trupului lui Lenin în vederea expunerii lui, cu tot cu mausoleu, în parcul de distracţii din Paris.
În 1998: Burger King anunţa printr-o reclamă, publicată în USA Today, că a introdus în meniurile sale Whopper-ul pentru stângaci. Noul burger avea aceleaşi ingrediente, dar toate condimentele erau rotite cu 180 de grade, în beneficiul clienţilor stângaci. De atunci, se fac tot felul de farse cu diverse produse destinate stângacilor, dar anunţul Burger King a rămas de departe cea mai bună versiune a farsei.
Revista „New Mexicans for Science and Reason” spunea într-un articol, publicat în 1998, că autorităţile statului american Alabama intenţionează să schimbe valoarea numărului Pi din 3,14, pe care o considera „necreştină”, în 3,0, „valoare conformă cu Biblia”. Autorităţile din Alabama au început să fie bombardate cu scrisori şi telefoane de protest din toată lumea.
Site-ul muzical Wall of Sound publica în 1999 un articol conform căruia cântăreaţa Britney Spears are, de fapt, 28 de ani în loc de 17. Dezvăluirea venea după ce diva pozase provocator pentru coperta revistei Rolling Stone. Pentru a fi credibil, articolul era foarte „documentat”. Spre exemplu era dezvăluit adevăratul nume al lui Spears era Belinda Sue Spearson, născută în West Baton Rouge la 7 august 1970, absolventă a liceului Robert E. Lee. Foştii colegi de clasă erau citaţi în articol pentru a confirma vârsta cântăreţei. Consecinţa? Sute de oameni au sunat la casa de discuri a lui Britney, pentru a se lămuri dacă povestea e reală sau nu.
În anul 2000, Daily Mail dezvăluia că un club de fitness ar fi lansat ciorapii denumiţi FatSox care ajută oamenii să slăbească.
Cu aceşti ciorapi revoluţionari, care absorbeau grăsimea din corp odată cu transpitaţia, nu te mai îngrăşai niciodată.
Inventatorul ciorapilor era profesorul american Frank Ellis Elgood, care explica că folosise pentru ciorapi un tip de nailon numit FloraAstraTetrazine, aplicat şi în industria nutriţiei.
La 1 aprilie 2009, Oficiul elvenţian de turism lansa un videoclip care dezvăluia de ce sunt atât de curaţi munţii lor. Totul se datora muncii neîntrerupte a gunoierilor montani care spălau până şi pietrele murdărite de păsări. Fără munca gunoierilor stâncile ar fi fost treptat erodate şi munţii ar dispărea! Milioane de oameni au urmărit clipul şi 30 de mii dintre ei au făcut şi testul online pentru a vedea dacă au calităţile necesare pentru a deveni gunoier montan.
Mai târziu în acel an, datorită cererii publicului, compania de transport de cablu Brunni a început chiar să ofere cursuri pentru toţi cei care doreau să cureţe munţii Elveţiei.
Superstiţii legate de păcălelile de 1 aprilie
Se spune că este bine să faci farsele înainte de ora prânzului, pentru că altminteri vei avea ghinion tot anul.
Cei care nu tolerează sau nu gustă cu umor farsele vor avea şi ei ghinion.
Se mai spune că, dacă o fată frumoasă reuşeşte să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei.
Să te căsătoreşti la 1 aprilie nu e foarte indicat: bărbatul însurat în această zi va fi sub papucul nevestei până la sfârşitul vieţii.
Copiii născuţi la 1 aprilie vor avea noroc pe aproape toate planurile, dar ar face bine să se ferească de jocurile de noroc, care le vor ruina viaţa.
