Aung San Suu Kyi, șefa partidului Liga Națională pentru Democrație (LND), aflat la guvernare în Myanmar, a fost arestată de armată împreună cu alți oficiali ai acestui partid. Lovitura de stat are loc într-o țară care s-a aflat sub o dictatură militară tiranică vreme de 49 de ani.
Un protest al migranților din Myanmar, la ambasada țării din Bangkok, a fost dispersat cu brutalitate de poliția din Thailanda
BREAKING – Thai Riot Police are attacking anti-Myanmar coup protesters and dispersing the demonstrations.
The Thai government has previously said that the coup was an internal Myanmar matter and not their concern.
Protesters are unarmed. #savemyanmar #myanmar #รัฐประหารพม่า pic.twitter.com/lJ9cJeq9nA
— Thai Enquirer (@ThaiEnquirer) February 1, 2021
Forțele de ordine din Thailanda au intervenit în forță împotriva unor migranți din Myanmar care protestau în fața ambasadei țării la Bangkok, după lovitura de stat dată în țara lor de origine de armată. Cel puțin două persoane au fost rănite în confruntări, scrie The Bangkok Post.
În jur de 150 de polițiști-jandarmi au fost desfășurați în zona din apropierea ambasadei pentru a îi dispersa pe protestatari. Poliția estimează că în jur de 200 activiști thailandezi, 100 de membri ai unui grup pentru democrația din Thailanda (We Volunteer) și 100 de migranți din Myanmar s-au adunat la un protest pentru a condamna lovitura de stat din Myanmar, scrie digi24.ro.
„Thailanda nu trebuie să susțină sau să legitimizeze această lovitură de stat sau guvernul militar rezultat din ea. Afirmăm că în calitatea de membri ASEAN, nu se poate să păstrăm tăcerea în fața unei acțiuni malefice și ilegale”, a anunțat WeVo în cadrul unui comunicat.
Vicepremierul Thailandez Prawit Wongsuwon a fost singurul oficial thailandez care a reacționat public la evenimentele din țara vecină, precizând doar că „lovitura de stat ține de afacerile interne ale Myanmarului”.
Acuzații de fraudă de tip „trumpist”. Cum a pregătit armata terenul pentru a da lovitura de stat
BBC scrie că momentul loviturii de stat a fost ales cu grijă, chiar înainte de deschiderea primei sesiuni a noului parlament, eveniment ce ar fi consfințit rezultatele alegerilor din noiembrie. Pe baza acestora, partidul Liga Națională pentru Democrației a lui Aung San Suu Kyia obținut 80% dintre voturi, arătând că a rămas extrem de popular chiar și în contextul acuzațiilor de genocid împotriva musulmanilor din țară.
Adoptând o strategie „trumpistă”, opoziția controlată în fapt de armată a început să conteste public rezultatul alegerilor și să facă acuzații nefondate de fraudă. Acuzația a reprezentat și principalul pretext pe care armata l-a folosit pentru a lansa lovitura de stat.
Un fost general de armată, fost vicepreședinte al țării, a declarat că „UEC, comisia electorală, nu a rezolvat neregulile numeroase în ce privește listele electorale de la alegerile generale din 8 noiembrie 2020”.
Dovezile care să sprijine aceste acuzații sunt inexistente. Observatorii occidentali și organizațiile pentru drepturile omului spun că victoria partidului de guvernământ este clară și corectă, iar acuzațiile sunt de natură „trumpistă” – zgomot mult și repetarea constantă și frecventă a acelorași acuzații de fraudă lipsite de vreo formă de dovadă clară.
În ciuda rezultatului clar al votului, armata avea totuși o parte importantă a puterii, chiar și în contextul aranjamentului democratic stabilit în 2011, așa că motivele pentru care s-a luat decizia acestei lovituri de stat ar putea fi găsite și în altă parte. De altfel, chiar și această victorie categorică a forțelor democratice nu ar fi afectat puterea armatei, având în vedere că schimbarea constituției este dificilă.
Armata primește automat, conform constituției, 25% dintre locurile din parlament și trei ministere esențiale – de interne, al apărării și al gestionării granițelor. O fostă jurnalistă din Myanmar, Aye Min Thant, sugerează că motivul acestei lovituri de stat executate în grabă și imprevizibil este „jena” produsă de rezultatul alegerilor.
Mai exact, armata nu a vrut să lase în opinia publică imaginea de înfrânt, iar conducerea militară nu se aștepta ca partidul susținut de ei să obțină un număr atât de mic de voturi – Armata se consideră părintele națiunii, astfel că se vede ca având un drept la a conduce țara într-o formă sau alta.
Capitala țării este izolată, iar soldații patrulează pe străzi
Întreaga autoritate în Myanmar aparține acum principalului comandant al armatei, Min Aung Hlaing, care a declarat și stare de urgență pe o perioadă de un an în această țară, au anunțat reprezentanții armatei la televiziunea publică.
Soldați au fost desfășurați pe străzile capitalei Naypyidaw și într-un alt oraș mare, Yangon. În majoritatea orașelor au fost întrerupte serviciile de telefonie și internet, iar comunicațiile cu capitala au fost întrerupte, fapt ce face dificilă evaluarea situației de acolo, în contextul în care orașul este izolat. De altfel, transmisiunile televiziunilor locale au fost oprite, iar semnalul televiziunilor internaționale a fost blocat.
Lovitura de stat a produs o undă de șoc în toată țara, în contextul în care Myanmar s-a aflat vreme de 49 de ani sub o dictatură militară tiranică. Abia în 2011 armata a hotărât să renunțe la putere în favoarea unei administrații civile democratice.
Pentru mulți locuitori ai Myanmarului, evenimentele petrecute în ultimele ore aduc aminte de perioada dificilă de dictatură militară, perioadă pe care o credeau terminată.
Pe de altă parte, chiar și în contextul sistemului democratic, armata a ținut totuși o parte din putere, pregătindu-și revenire – conform constituției, armata are garantate 25% dintre locurile din parlament și controlează o serie de ministere importante.
