Republica Moldova nu este singura țară din lume în care Nașterea Domnului este sărbătorită oficial de două ori: pe 25 decembrie și 7 ianuarie. Astăzi este Crăciunul pentru ortodocșii de rit vechi din Rusia, Ucraina, Republica Belarus, sârbii și lipovenii din România, dar și din Liban, Albania și Eritreea.
Potrivit vechiului calendar iulian, în ajunul Crăciunului, care este marcat pe 7 ianuarie, copiii şi tinerii îmbrăcaţi în costume tradiţionale, având colaci legaţi cu ştergare înflorate, colindă pe la casele rudelor şi prietenilor, în cete, pentru a aduce vestea naşterii lui Iisus Hristos. După ce colindătorii revin la casele lor, familiile se reunesc la o masă de post, denumită “Cina Sfântă”.
Enoriași veniți din toate regiunile Federației Ruse au asistat la liturghia de Crăciun desfășurată în principala catedrală a țării, ”Iisus Mântuitorul” din Moscova. Serviciul divin a început cu o oră înainte de miezul nopții și a fost oficiat de Patriarhul Kirill.
Putin a petrecut noaptea de Crăciun la biserica „Sfântul Nicolae” de pe insula Lipno din regiunea Novgorod, un lăcaș care datează din anul 1222. După slujbă, acesta le-a urat cetățenilor un Crăciun fericit.
Tradițiile sunt păstrate cu sfințenie și în diferite regiuni ale Ucrainei. Principalul atribut al sărbătorii sunt, desigur, colindele în care creștinii slăvesc nașterea fiului lui Dumnezeu. Ucrainenii pun 12 bucate de post pe masa de Ajun, în amintirea celor 12 apostoli, iar în dimineața de Crăciun mănâncă terci dulce din grâu fiert. Ucrainenii se salută cu ”Hristos s-a născut!” și răspund cu ”Slavă Lui!” Cu această ocazie, președintele ucrainean a venit cu un mesaj de felicitare pentru cetățenii din țara vecină.
VOLODIMIR ZELENSKI, președintele Ucrainei: ”Tradițional, noi sărbătorim Crăciunul acasă, în sânul familiei. Și nu există o zi mai potrivită pentru a găsi înțelegere cu cei dragi!”
Iar în România, deși oficial Crăciunul este sărbătorit după calendarul gregorian, adică pe 25 decembrie, există comunități care marchează nașterea Domnului și astăzi. De exemplu, ucrainenii din Maramureş mănâncă de post în ajun, dar tradiţia cere ca pe masă să fie nouă feluri de bucate, care simbolizează bogăţia de peste an. Nelipsite sunt și colindele.
Iar comunitatea sârbilor din Arad sau Timișoara, în seara de ajun, respectă un obicei moștenit de la străbuni – aprinderea stejarului. După slujbă, credincioşii se adună în curtea bisericii, unde este aprins un stejar. Tradiţia spune că focul îi purifica pe cei prezenţi şi le dă putere, iar răul de peste an dispare.
După slujbă, credincioşii se adună în curtea bisericii, unde este aprins un stejar. Tradiţia spune că focul îi purifica pe cei prezenţi şi le dă putere, iar răul de peste an dispare.
De asemenea, până la miezul nopţii se mănâncă doar bucate de post, iar sub feţele de masă se pun bani şi fân, care vor fi scoase la Bobotează.
Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de cel oficial. Sunt câteva biserici care se conduc de calendarul iulian, cum sunt Patriarhia Ierusalimului, biserica rusă și cea sârbă, precum și mănăstirile de pe muntele Athos. În Moldova, Ucraina, Belarus, Liban, Albania, Crăciunul este sărbătorit, oficial, pe 25 decembrie și 7 ianuarie.
